Cum a acoperit administraţia Obama un scandal de evaziune fiscală - scandalul conturilor offshore la banca UBS [interviu]

Bradley Birkenfeld, fost manager la a doua cea mai mare bancă din Elveţia şi unul dintre cei mai proeminenţi avertizori de integritate din istoria SUA, este de părere că există un motiv special pentru care oficialii americani cheie ai administraţiei Obama au muşamalizat scandalul în care era implicată banca elveţiană UBS.

În urmă cu peste 10 ani, Birkenfeld a făcut o serie de dezvăluiri despre mii de clienţi americani ai UBS Group AG care au evitat plata unor impozite de sute de milioane de dolari în Statele Unite ca urmare a aranjamentelor elveţiene privind secretul bancar.

Birkenfeld a declarat pentru Joshua Philipp de la The Epoch Times, într-un interviu, că membrii administraţiei Obama au încheiat o înţelegere cu UBS prin care banca se obliga să plătească numai suma de 780 de milioane de dolari în schimbul divulgării unui număr de aproximativ 4.700 de clienţi americani din totalul de 19.000 suspectaţi de evaziune fiscală.

Acordul a fost obţinut de administraţia Obama în primul mandat, având-o ca secretar de stat pe Hillary Clinton.

Birkenfeld a afirmat că secretarul de stat Hillary Clinton a fost „complice, din punct de vedere penal” pentru intermedierea acordului între autorităţile elveţiene şi Serviciul de Venituri Interne (IRS, ANAF-ul american) în cazul împotriva UBS.

„Hillary Clinton nu numai că era complice din punct de vedere penal, ci… întrebarea este de ce ar fi un secretar de stat implicat într-o anchetă penală internaţională? Aceasta este prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem. A doua întrebare este, dacă era vorba despre 19.000 de conturi pe care le-am predat guvernului federal, de ce Hillary Clinton a cerut doar o listă cu 4.700 de conturi? Ar reprezenta o rată de eşec de 75%”, a spus Birkenfeld.

UBS s-a confruntat cu o alegere: fie de a încălca legile elveţiene privind secretul bancar prin predarea numelor clienţilor săi, fie a se confrunta cu acuzaţii penale în faţa unei instanţe federale americane, care ar fi putut hotărî blocarea afacerilor UBS în Statele Unite.

Acordul mediat de Clinton, deşi a obligat UBS la plata unor sute de milioane, a împiedicat efectiv accesul agenţiei americane de colectare a taxelor la aproximativ trei sferturi din conturile offshore ilegale, care evitau impozitele, în banca din Elveţia.

Într-un interviu separat, Birkenfeld a etichetat înţelegera ca fiind "călduţă" pentru UBS, întrucât cele aproximativ 780 milioane USD pe care le-a plătit ca penalităţi reprezentau oricum aproximativ un miliard mai puţin decât profiturile obţinute pe baza conturilor ilicite.

Potrivit unui comunicat de presă al Departamentului de Justiţie al SUA (DOJ) din 2009, care publica amănunte despre acordul obţinut cu UBS, banca elveţiană ar fi făcut mai mult decât să permită americanilor bogaţi să stocheze miliarde de USD pentru evaziune fiscală în conturile offshore. DOJ a susţinut că bancherii elveţieni au efectuat 3.800 (trei mii opt sute) de călătorii în SUA pentru a discuta despre conturile bancare elveţiene ale clienţilor lor şi „au folosit laptopuri criptate şi alte tehnici pentru a preveni detectarea eforturilor lor de marketing şi a identităţilor şi activelor offshore ale clienţilor lor din SUA”.

Conform DOJ „clienţii afacerii transfrontaliere au depus la rândul lor declaraţii fiscale false, care au omis veniturile obţinute din conturile lor bancare elveţiene şi nu au dezvăluit existenţa acestor conturi către IRS”.

„În conformitate cu acordul de urmărire penală amânată, UBS a fost de asemenea de acord să închidă rapid oferta de a furniza servicii bancare clienţilor din Statele Unite cu conturi nedeclarate. Ca parte a acordului de urmărire penală amânată, UBS a convenit în continuare să plătească 780 milioane USD în amenzi, penalităţi, dobânzi şi restituiri”, a afirmat DOJ.

Potrivit Wall Street Journal, în urma soluţionării, UBS a crescut de zece ori donaţiile sale anterioare de 60.000 USD pentru Fundaţia Clinton. Raportul a mai spus că UBS a plătit ulterior fostului preşedinte Bill Clinton 1,5 milioane USD pentru a participa la o serie de sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu directorul executiv al UBS Wealth Management, Bob McCann.