Costul real al energiei: cine beneficiază de liberalizarea preţurilor (video)

”Amânarea liberalizării a fost nu în beneficiul micilor consumatori, ci a unor consumatori industriali mari aflaţi deja în piaţa liberalizată. Prin preţurile reglementate continuăm să subvenţionăm tocmai pe cei mai bogaţi consumatori, în timp ce gospodăriile sărace nici măcar nu sunt conectate la reţeaua de gaz”, a susţinut Otilia Nuţu, expertă în energie în cadrul dezbaterii publice ”Costul real al energiei”, organizate ieri de Expert Forum.

Potrivit raportului ”Liberalizarea pieţei de gaze: mai multe oportunităţi decât riscuri”, lansat recent de EFOR, cei mai bogaţi 20% dintre consumatorii casnici primesc 38% din subvenţie, în timp ce cei mai săraci 20% din populaţie beneficiază de doar 6% din subvenţie.

”Lumea nu a observat că preţurile au crescut chiar fără liberalizarea pieţei: de pildă, în 2014, tarifele de distribuţie au crescut cu 30-40%, tarifele de reţea reprezentând 30-35% din preţul final la consumator”, a explicat Otilia Nuţu. Analista a trecut în revistă argumentele pro şi contra liberalizării preţului la energie. Ea a amintit că liberalizarea este în beneficiul producătorilor în primul rând pentru că aceştia vor putea vinde la un preţ mai mare decât cel reglementat (de exemplu în 2009 vindeau mia de metri cubi de gaz la 150 de dolari, în timp ce azi o vând la 270-280 de dolari).

În opinia analistei, ca urmare a liberalizării creşte producţia internă, scade consumul intern şi se reduce dependenţa României de importurile de gaz rusesc, de la 30% în 2009 la 10% azi, scăderea fiind cauzată în principal de reducerea consumului Interagro. În replică, Maria Olteanu, activistă anti-fracking, a chestionat necesitatea de a creşte independenţa energetică, dat fiind că datele Eurostat arată că România produce deja mai mult gaz decât consumă.

Otilia Nuţu a susţinut însă că consumul de gaz este mai mare decât producţia deoarece cifrele Eurostat menţionate pentru consumul final de energie nu iau în calcul energia consumată pentru a produce altă forma de energie. Adică, nu se ia în calcul gazul consumat pentru producerea de energie electrică sau termică. Acesta apare în acele date doar ca un consum final de energie electrică. În România, consumul de gaz pentru producere de energie electrică sau termică este 20-30% din tot consumul de gaz.

Pe de altă parte, consumatorii beneficiază şi ei de liberalizare în sensul că nu mai depind de furnizorul reglementat – E.ON, GDF, Electrica, Enel sau CEZ, ci îşi pot alege orice furnizor, ca în cazul schimbării operatorului de telefonie. Mai mult, Nuţu a arătat că liberalizarea - finalizată în 2014 pentru consumatorii non-casnici, în special IMMuri - nu a generat haosul aşteptat în piaţă. În total, circa 12% dintre consumatorii non-casnici care nu-şi exercitaseră dreptul de a-şi alege furnizorul de energie au făcut-o în perioada noiembrie 2014 - 15 ianuarie 2015. În aceeaşi perioadă, 23% din clienţii E.ON şi 39% din clienţii GDF şi-au renegociat contractele cu furnizorii existenţi.

Analista consideră că pentru liberalizare trebuie găsită o soluţie de mijloc care să protejeze şi interesele consumatorilor mici: casnici şi IMM-uri, dat fiind că actualul sistem de preţuri reglementate redistribuie subvenţia tocmai către cei mai bogaţi consumatori.

Pe de altă parte, Nuţu susţine că liberalizarea integrală a pieţei se putea face încă din 2007, dar acest pas nu a fost făcut din cauză că s-a dorit subvenţionarea marilor consumatori industriali din industria chimică şi de îngrăşăminte. Ea a explicat că preţurile reglementate au fost folosite ca referinţe artificiale de preţ pentru marii consumatori industriali.

”Dacă se făcea liberalizarea, doar din dividendele încasate pentru profiturile suplimentare de la Petrom şi Romgaz sau dintr-un impozit pe veniturile suplimentare din dereglementarea pieţei de gaze, aplicat producătorilor, am fi avut bani suficienţi cât să acoperim chiar toată creşterea de preţ pentru consumatorii casnici”, se arată în raportul EFOR.

Cei mai bogaţi 20% dintre consumatorii casnici primesc 38% din subvenţie, în timp ce cei mai săraci 20% din populaţie beneficiază de doar 6% din subvenţie.

Referitor la liberalizarea pentru populaţie, deoarece acum se discută un nou calendar, Otilia Nuţu a susţinut că varianta cea mai simplă ar fi ca, pentru toţi consumatorii casnici, primii 2.000 metri cubi consumaţi pe an să fie la preţul reglementat din prezent, iar ce depăşeşte să fie achiziţionat de furnizori din piaţa liberă. Cantitatea de 2.000 metri cubi ar urma să scadă gradual până la zero în 2018. Astfel ar fi favorizaţi consumatorii cu venituri şi consum mici (2.000 mc fiind consumul anual al unui apartament de 3 camere cu centrală proprie), obligându-i pe cei care depăşesc limita să cumpere diferenţa la preţ de piaţă.

Argumentele contra liberalizării

Analista a prezentat şi argumentele împotriva liberalizării. Primul este creşterea preţului pentru consumatorul final, în special pentru gaze. În plus, consumatorii mici nu ştiu că îşi pot alege furnizorul şi la ce preţuri, astfel încât poate apărea abuzul.

O altă problemă este că piaţa liberă implică riscuri precum faptul că preţul variază. Într-o iarnă grea cererea creşte şi odată cu ea cresc preţurile. Mai mult, dacă piaţa nu este cu adevărat concurenţială pot apărea abuzuri de poziţie dominantă.

Otilia Nuţu a subliniat că preţul real al energiei este în prezent costul de pe factură+subvenţii+corupţie. În opinia ei, industria trebuie ajutată, dar acest ajutor trebuie condiţionat de păstrarea locurilor de muncă şi nu trebuie făcut pe ascuns, prin preţuri mici la energie. Dacă se vrea sprijinirea unei industrii, trebuie făcută o schemă de ajutor de stat, transparentă, justificată public, după reguli europene, cu condiţii clare şi monitorizabile.

”Avem o plăcintă şi trebuie să decidem cum facem împărţirea. Nu există o soluţie unică, dar e nevoie de un ajutor pentru micii consumatori casnici şi de subvenţii mai mari pentru IMM-uri”, a concluzionat analista EFOR.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.