Cooperarea în domeniul energetic între Rusia şi România va continua şi se va aprofunda

Geografia are un impact major asupra chestiunilor energetice. Conductele şi importurile de energie au în mod frecvent o influenţă masivă asupra relaţiilor dintre state vecine, dar niciodată mai mult decât cele dintre Federaţia Rusă şi foste republici sovietice, precum şi cu ţările din Europa de Est pe care le-a dominat după cel de-al doilea război mondial, consideră John Daly, analist şef pentru publicaţia online OilPrice.com, semnatarul articolului.

Aceste probleme sunt deosebit de acute în cazul relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi România, separate de Republica Moldova, fostă republică sovietică constând din teritoriul românesc anexat unilateral de către Stalin în 1940 şi ulterior încorporat în URSS, relevă semnatarul articolului. RMoldova are acum reputaţia dureroasă de a fi cea mai săracă dintre republicile europene ale fostei URSS.

Odată cu independenţa care a fracturat URSS în decembrie 1991, fabricile s-au închis iar o fâşie din RMoldova, cunoscută sub numele de Transnistria, aflată la est de Nistru, s-a separat. Transnistria a fost secţiunea cea mai industrializată din RMoldova şi cea mai rusificată. Moscova a intervenit pentru a opri un război civil declanşat de secesiune, care a ucis peste 700 de persoane, iar din 1992 trupele ruseşti au monitorizat un 'conflict îngheţat' care a lăsat Transnistria izolată şi nerecunoscută de nicio ţară iar RMoldova dezmembrată.

În cele două decenii de haos politic şi economic pe care Banca Mondială l-a constatat, 'rata şomajului în RMoldova a crescut de la 4% în 2008 la 7,4% în 2010 şi având peste un sfert dintre rezidenţii săi care trăiesc sub pragul naţional al sărăciei - rata ajunge la 36% în zonele urbane - RMoldova este cea mai săracă ţară din Europa'. Grupul Băncii Mondiale a calculat că PIB-ul anual pe cap de locuitor al RMoldova este de la 1.800 dolari.

Ţara vecină, România, în schimb, a mers din succes în succes, aderând la NATO în martie 2004 şi la UE trei ani mai târziu, ambele evoluţii deranjând profund Moscova, în opinia analistului. Cu un PIB pe cap de locuitor în 2011 de 12.476 dolari, România are acum o economie cu venit superior-mediu, pe care cetăţenii RMoldova nu pot decât să o admire de la distanţă.

Importurile ruseşti, oferite de monopolul de gaze naturale Gazprom al Federaţiei Ruse, sunt din ce în ce mai scumpe, în contextul în care compania îşi corelează în mod regulat preţurile cu piaţa globală.

Aşa cum a remarcat Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în raportul său din februarie 2012 privind România, 'România are rezerve interne de petrol şi gaze naturale, dar se bazează în principal pe Rusia pentru importurile sale. Există o nevoie de a promova securitatea energetică prin diversificare'.

Toate acestea fac ca amplul interviu realizat de postul de radio 'Vocea Rusiei' cu preşedintele român Traian Băsescu să fie obligatoriu de citit, consideră analistul.

După ce a precizat: 'Postul dumneavoastră de radio a dezinformat, cel puţin postul în limba română', Băsescu a declarat: 'Vreau să ştiţi că România a făcut o politică de consolidare a securităţii sale naţionale şi nu împotriva Rusiei. Noi nu putem concepe în momentul de faţă că Federaţia Rusă ar fi un risc de securitate naţională pentru România''.

În ceea ce priveşte îngrijorările privind posibile revendicări româneşti legat de RMoldova, Băsescu a afirmat: ''Eu consider că cetăţenii Republicii Moldova şi ai României sunt acelaşi popor. Dar suntem acelaşi popor în două state independente''.

Băsescu a fost întrebat, de asemenea, despre South Stream. Este vorba de o conductă de gaze naturale proiectată pentru a transporta gaze naturale ruseşti prin Marea Neagră către Bulgaria şi mai departe spre Grecia, Italia şi Austria, ca o alternativă la conducta Nabucco, construcţia fiind programată să înceapă în decembrie 2012, iar conducta să fie finalizată trei ani mai târziu.

Într-un amplu răspuns Băsescu a afirmat: ''Noi susţinem fără rezerve varianta coridorului sudic, care este o variantă susţinută de Uniunea Europeană şi noi suntem parte a Uniunii Europene. Deci pentru noi proiectul Nabucco este un proiect prioritar. Suntem şi parte a acestui proiect, România are 16% din proiect. Dar niciodată n-o să auziţi că ne împotrivim South Stream-ului. Vă pot spune că atunci când am primit de la autorităţile ruseşti solicitarea să se facă primele prospecţiuni în zona economică a României, răspunsul nostru a fost pozitiv. Dar noi nu putem fi decât parte a politicii energetice europene, atâta timp cât Federaţia Rusă şi acum ne vinde gaze prin intermediari şi nu în mod direct. În condiţiile în care avem o conductă a Gazpromului care trece pe teritoriul nostru. Fireşte, o deschidere a Federaţiei Ruse către parteneriatul cu noi şi noi am oferit Gazpromului posibilitatea să facă depozite de gaze pe teritoriul României în foste saline. Şi întrebarea a venit d

estul de acut atunci când au fost neînţelegerile cu Ucraina. Ne menţinem opţiunea de a fi un partener al Gazpromului. Când vreţi să aflaţi despre România, vorbiţi direct cu mine, nu luaţi din presă''.

Prin urmare, ce se poate spune sintetizând? România este acum ferm aşezată în tabăra occidentală, iar Moscova trebuie să se resemneze. Odată spuse acestea, Bucureştiul nu este atât de xenofob încât să dezbine relaţiile sale cu un stat vecin iar domeniul energetic este considerat ca fiind unul în care cooperarea nu numai că poate continua, ci se va aprofunda. În consecinţă, pentru Putin, România oferă mai mult decât ''o jumătate de pâine'' iar South Stream reprezintă o sursă viitoare de venituri pentru Kremlin, spre deosebire de Nabucco, conchide analistul.