Convorbirea dintre Trump şi Putin sugerează o evoluţie riscantă spre împăcarea prin comerţ [Analiză]

Într-o convorbire recentă cu Vladimir Putin, Donald Trump a clarificat un lucru: odată încheiat războiul din Ucraina, Washingtonul ar trebui să se concentreze pe „comerţul pe scară largă” cu Rusia, subliniază The Moscow Times într-o analiză publicată joi şi semnată de Jason Corcoran.

Potrivit acestuia, e cazul să uităm de sancţiuni şi de tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele sale de război, şi asta pentru că viziunea postbelică a lui Trump se referă doar la afaceri. Această evoluţie periculoasă către împăciuire ameninţă unitatea occidentală şi expune companiile la riscuri grave, avertizează autorul.

Apelul lui Trump pentru „comerţ pe scară largă” nu este nimic nou. Sub preşedinţia sa, politica externă a SUA este de vânzare la cel mai bun ofertant, cu acorduri de afaceri, cum ar fi asigurarea unui avion de lux din Qatar, utilizate pentru a unge roţile diplomaţiei şi a prioritiza profitul în detrimentul principiilor.

În prezent, această abordare capătă o dimensiune mai îngrijorătoare, în special atunci când este pusă în contrast cu strategia Uniunii Europene. În timp ce Bruxelles-ul rămâne ferm, folosind sancţiunile ca un mesaj clar că agresiunea are consecinţe, planul lui Trump este opusul: să renunţe la presiune şi să transforme Rusia într-un partener comercial după ce se se mai aşează lucrurile.

Aici încep să se acumuleze riscurile. În timp ce mentalitatea lui Trump de a privilegia comerţul poate părea atrăgătoare în teorie - comerţ egal legături, legături egal stabilitate - el ignoră o problemă majoră: Rusia este agresorul. Kremlinul a invadat Ucraina, a transformat oraşele în ruine şi a încălcat toate normele internaţionale în vigoare. Întinderea covorului roşu pentru comerţ, în timp ce Rusia este încă pe picior de război, transmite un mesaj periculos: agresiunea merită.

Liderii europeni, pregătiţi să impună a 17-a rundă de sancţiuni după ce Putin a respins o încetare a focului, se confrunta acum cu o nouă provocare. Aceştia trebuie să avanseze fără sprijinul SUA, în condiţiile în care, în urma convorbirii telefonice dintre Trump şi Putin, acesta a revenit asupra ameninţărilor deşarte anterioare cu sancţiuni „la scara largă”.

Dacă SUA ar fi de acord cu planul lui Trump, am putea asista la un val de companii americane care doresc să profite de resursele naturale vaste ale Rusiei, de proiectele energetice şi de nevoile de producţie. Tranzacţiile energetice ar fi punctul de plecare evident. Dar ar putea există o reangajare mai largă, de la vânzări de arme la schimburi de tehnologie.

Cea mai recentă încercare a Kremlinului de a-l atrage pe Trump să construiască un Trump Tower la Moscova şi să reia zborurile directe cu SUA este o încercare clară de a normaliza relaţiile şi de a atrage investiţii americane. Este, de asemenea, un efort obraznic de a exploata legăturile de afaceri din trecut ale lui Trump pentru a ocoli sancţiunile şi controlul global.

Întreprinderile americane manifestă deja un interes reînnoit pentru angajarea pe piaţa rusă. Se pare că mai multe companii americane intenţionează să participe lună viitoare la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, versiunea lui Putin a Davos-ului.

Kremlinul este nerăbdător să profite de acest lucru, personalităţi precum Robert Agee de la Camera de Comerţ Americană din Rusia declarând forumul drept vital pentru refacerea legăturilor.

Între timp, bancherul american de investiţii Stephen Lynch face presiuni pentru relansarea controversatului gazoduct Nord Stream 2. Proiectul fiind supus sancţiunilor, el are nevoie de o aprobare specială din partea Washingtonului pentru a discuta chiar şi despre o potenţială achiziţie. El şi-a depus cererea la începutul anului 2024, dar aceasta este încă în aşteptare. Cu toate acestea, având în vedere că Trump pledează acum pentru legături comerciale mai strânse cu Rusia, şansele lui Lynch de a obţine aprobarea s-ar putea îmbunătăţi.

Dar aşteptaţi. Lynch şi alţi speculatori ar putea merge orbeşte pe un câmp minat. UE, care rămâne hotărâtă să izoleze Rusia, va menţine probabil sancţiunile în vigoare, chiar dacă SUA renunţă. Aceasta înseamnă să navighezi printr-un labirint de reglementări, ca să nu mai vorbim de riscul de sancţiuni secundare pentru cei care fac afaceri cu Moscova.

Apoi, există problema imaginii publice. Să faci comerţ cu un regim care a fost condamnat la nivel mondial pentru crimele sale de război? Este un dezastru de relaţii publice care stă să se întâmple. Consumatorii sunt din ce în ce mai conştienţi de companiile pe care le susţin, iar alinierea cu un stat paria ar putea arunca în aer reputaţia unui brand în Europa şi în afara ei.

Şi nu putem ignora aspectul corupţiei. Guvernul Rusiei este unul dintre cele mai opace şi corupte din lume. Atunci când ţări precum SUA încep să facă comerţ cu Putin, nu este vorba doar despre schimburi de bunuri. Este vorba despre facilitarea unui sistem care se pretează la înţelegeri dubioase. Companiile s-ar putea trezi prinse în focul încrucişat al fluxurilor financiare ilicite, riscând amenzi, scandaluri sau mai rău.

Apoi, există o imagine geopolitică mai largă. Un acord comercial postbelic cu Rusia transmite un mesaj greşit: dreptul internaţional nu contează, iar comportamentul agresiv dă roade. Occidentul şi-ar submina propria poziţie, ar recompensa agresiunea lui Putin şi ar putea deschide uşa viitorilor autocraţi să urmeze exemplul.

Apelul lui Trump pentru un „acord comercial” cu Rusia nu este doar eronat, ci şi periculos. Este o reţetă pentru destabilizare, nu doar în Europa de Est, ci şi în comerţul global. În timp ce comunitatea de afaceri poate saliva la gândul accesului la o piaţă rusă vastă, ar trebui să procedeze cu prudenţă din cauza riscurilor de sancţiuni, daune reputaţionale şi sprijinirea unui regim corupt.

Obsesia administraţiei Trump pentru comerţ în detrimentul sancţiunilor împotriva Rusiei reflectă abordarea sa greşită faţă de Gaza, unde planurile de a construi apartamente de lux au prioritate faţă de abordarea unei crize umanitare tot mai grave. La fel cum Trump încearcă să redeschidă legăturile de afaceri cu Rusia, în ciuda crimelor de război comise de aceasta în Ucraina, el a propus o dezvoltare imobiliară grosolană în Gaza, închizând totodată ochii la suferinţele palestinienilor şi la genocidul comis de Israel.

Ambele strategii sunt conduse de oportunismul economic, lăsând deoparte moralitatea şi responsabilitatea pentru profitul pe termen scurt, dezvăluind un model îngrijorător de împăcare a agresorilor în detrimentul păcii şi justiţiei pe termen lung.

Orice investitor străin care se gândeşte să revină în Rusia ar trebui să asculte sfatul salutar al lui Michael Calvey, superstarul american al capitalului privat.

Calvey şi echipa sa de la Baring Vostok au pariat inteligent în primele întreprinderi ruseşti de internet, menţinându-le chiar şi după implozia primului boom tehnologic la începutul anilor 2000. A dat roade. Calvey mi-a spus odată că au obţinut un profit uimitor de 500 de ori din investiţia lor în gigantul tehnologic rus Yandex.

Calvey, un om grijuliu care vorbeşte fluent limba rusă, a crezut că aderarea la regulile scrise şi nescrise ale afacerilor în Rusia îl va ţine în siguranţă, dar s-a dovedit a fi o speranţă falsă.

Totul a început să meargă prost pentru Calvey de Ziua Îndrăgostiţilor în 2019, când o dispută cu un co-investitor a dus la arestarea sa pe baza unor acuzaţii false de deturnare a 38 de milioane USD. În august 2021, un tribunal din Moscova l-a condamnat pe Calvey la cinci ani şi jumătate de închisoare cu suspendare într-un proces care a provocat o undă de şoc în comunitatea de afaceri din Rusia.

După ce a fugit în Elveţia, Calvey, care şi-a povestit calvarul chinuitor într-o carte publicată recent, a prezis că unele întreprinderi americane s-ar putea întoarce la Moscova.

Cu toate acestea, el este acum ferm convins că nu va mai investi niciodată în Rusia. „Poţi spera că nu vei fi călcat în cap, dar, în cele din urmă, se poate întâmpla oricând”, a remarcat el recent, subliniind riscurile imprevizibile ale afacerilor în această ţară.