Consiliul Europei sprijină România în recuperarea Tezaurului. Ce i-a cerut Rusiei să facă

Cu ocazia celei de-a patra părţi a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, APCE a adoptat marţi o rezoluţie privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor faţă de Consiliul Europei. În textul rezoluţiei, se făce apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la ţări europene, inclusiv România.

Pe de altă parte, relaţiile dintre Moscova şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-au acutizat brusc, după ce APCE a adoptat marţi o rezoluţie extrem de aspră privind Rusia şi i-a adus critici şi acuzaţii în mai multe domenii, menţionându-se inclusiv autoritarismul excesiv.

Delegaţia Rusiei a ameninţat cu un „răspuns adecvat”. Cu toate acestea, nu se va ajunge până la ruperea totală a relaţiilor dintre Rusia şi APCE, potrivit experţilor, relevă cotidianul rus "Kommersant".

Totodată, plenul Adunării a adoptat două dintre cele trei amendamente propuse de către senatorul Viorel Badea la proiectul de rezoluţie al raportului.

Astfel, împreună cu alţi doi delegaţi ai României la APCE - Cezar Preda şi Tudor Panţîru - badea a depus şi un amendament care făcea referire explicită că "restituirea ar trebui să înceapă cu cantitatea de aur a BNR, care consistă în 93,4 tone în monede şi lingouri, pentru care România a transmis şi în 2004 către Federaţia Rusă, pentru documentare, inventarii şi documente în acest sens".

Tocmai acest amendament nu a fost însă adoptat de APCE, "deoarece avea un grad ridicat de individualitate", după cum a explicat Badea.

În acelaşi timp, în textul Raportului privind îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda şi Andreas Gross şi care stă la baza rezoluţiei APCE, se menţionează:

"Tezaurul românesc, colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata Primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect".

Pe de alt[ parte, rezoluţia APCE este în concordanţă cu angajamentele asumate de Federaţia Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum şi prin rezoluţiile, recomandările şi rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect.

Iată conţinutul comunicatului primit de la senatorul Viorel-Riceard Badea:

...Plenul Adunării a adoptat două dintre amendamentele propuse de senatorul Badea la proiectul de rezoluţie al raportului. Potrivit propunerilor înaintate de senatorul român, rezoluţia însuşită de membrii Adunării, face apel la continuarea negocierilor bilaterale, în vederea identificării unei soluţii viabile menite să conducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale şi a altor proprietăţi către ţările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial.

„Rezultatul votului este o victorie pentru delegatia României, în condiţiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidenţiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federaţia Rusă să soluţioneze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăţilor şi valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu îşi îndeplineşte pe deplin aceste obligaţii, Federaţia Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei”, a conchis senatorul Viorel Badea.

Acest demers, însuşit de APCE, este în consonanţă cu angajamentele asumate de Federaţia Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum şi cu rezoluţiile, recomandările şi rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect.

De asemenea, este de menţionat şi faptul că, în textul Raportului referitor la îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, se evidenţiază în mod clar că „Tezaurul românesc, , nu a fost returnat, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect”>

Povestea tezaurului

Tezaurul românesc, colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata Primului război mondial, nu au fost returnate, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect.

Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial. Este vorba despre obiecte de patrimoniu şi 91,2 tone de aur, evaluate în prezent la 3,2 miliarde de euro, sub formă de monede de aur şi lingouri. Bunurile de valoare ale României au fost transportate în Rusia pentru a fi protejate de germani care ocupaseră o parte din România şi puteau intra şi în posesia tezaurului.

După Revoluţia bolşevică din 1917, noua putere din Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat restituirea integrală a acestuia. Nici în anii următori ruşii nu au mai fost de acord să înapoieze României tot ce au primit.

Autorităţile române au mai încercat, în câteva rânduri, să negocieze restituirea tezaurului, dar fără succes. Guvernatorii BNR s-au angajat să nu renunţe la misiunea recuperării tezaurului, după cum a precizat Mugur Isărescu.

Misiunea BNR

"După ce am fost numit guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului. În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la guvernator la guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur", a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Din tezaurul trimis la ruşi făcea parte şi cel al BNR, precum şi bunuri care aparţineau unor bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii şi arhive.

O parte din bunuri au fost restituite, în trei tranşe, în anii 1935, 1956 şi 2008, însă cea mai mare parte a tezaurului a rămas în Rusia, conform wikipedia.ro. Românii au încercat şi după Revoluţia din 1989 să recupereze tezaurul, iar ambasadorul Traian Chebeleu a fost trimis la Moscova, an 1994, pentru a solicita găsirea unei soluţii de rezolvare a problemei Tezaurului României. Noua conducere a Rusiei a răspuns, la acea vreme, că „pentru Rusia, aşa zisa problemă a Tezaurului românesc depozitat la Moscova nu mai există”.

Ruşii au mai restituit doar 12 monede din aur care au fost primite de Muzeul Naţional de Istorie a României ca donaţie.

Adoptarea rezoluíei aduce relaíi ]ncordate APCE - Rusia

Relaţiile dintre Moscova şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-au acutizat brusc, după ce APCE a adoptat marţi o rezoluţie extrem de aspră privind Rusia şi a propus transferarea monitorizării situaţiei din Federaţia Rusă la nivelul Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Delegaţia Rusiei a ameninţat cu un „răspuns adecvat”. Cu toate acestea, nu se va ajunge până la ruperea totală a relaţiilor dintre Rusia şi APCE, potrivit experţilor, relevă cotidianul rus "Kommersant".

A doua zi de lucru a APCE a fost dedicată aproape în totalitate tematicii ruse. Discuţiile pe marginea raportului privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor asumate la aderarea, în 1996, la Consiliul Europei, au fost însoţite de furtunoase discuţii. Moscova, în opinia raportorilor Andreas Gross si Gyorgy Frunda, 'a deviat de la standardele europene'. Cea mai mare parte a raportului de 67 de pagini, elaborat de deputaţii elveţian şi român, conţine critici vehemente la adresa politicii Rusiei.

În ultimii ani Rusia s-a îndreptat în direcţia 'amplificării autoritarismului', într-un ritm accelerat mai ales din decembrie anul trecut, sunt de părere raportorii. Drept dovadă a ingerinţei guvernului rus în activitatea legislativă şi justiţiară sunt invocate recentele legi cu privire la calomnie, organizaţii non-guvernamentale ca 'agenţi străini', mitinguri şi proliferarea de informaţii pe internet, precum şi procesele contra lui Hodorkovski şi Pussy Riot. Autorii documentului amintesc de atentatele asupra jurnaliştilor şi necesitatea anchetării asasinatelor în care au murit jurnalistele Anna Politkovskaia şi Natalia Estemirova. Se vorbeşte despre neajunsurile sistemului penitenciar din Rusia, fapt care a dus la moartea juristului Serghei Magnitski şi a preşedintelui companiei 'KitElitNedvijimost', Vera Trifonova.

Rezoluţia îi sugerează Rusiei să revizuiască legile şi deciziile juridice recent adoptate, să desfăşoare reformele cerute de societatea civilă. De asemenea, Rusiei i se cere să renunţe la recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud şi să-şi retragă trupele din Transnistria.