Iniţiativă de excepţie la Muzeul Naţional de Istorie a României

Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria de evenimente reunite sub genericul „Exponatul Lunii”, dorind astfel să readucă în atenţia publicului o serie de bunuri culturale de patrimoniu de primă importanţă, prin valoare şi semnificaţie, păstrate în colecţiile sale.
Sculpturi de patrimoniu la Muzeul Naţional (Epoch Times România)
Bogdan Costea
12.08.2012

Muzeul Naţional de Istorie a României continuă seria de evenimente reunite sub genericul „Exponatul Lunii”, dorind astfel să readucă în atenţia publicului o serie de bunuri culturale de patrimoniu de primă importanţă, prin valoare şi semnificaţie, păstrate în colecţiile sale.

Astfel, organizatorii au anunţat, pe site-ul oficial al Muzeului, deschiderea micro-expoziţiei „Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon. Un minunat manuscris din vremea lui Ştefan cel Mare“, la sediul muzeului din Calea Victoriei. Micro-expoziţia se referă în mod special la un manuscris comandat de Ştefan cel Mare şi copiat la mănăstirea Putna de ieromonahul Spiridon, finalizat la data de 23 aprilie 1502, fiind apoi donat de voievodul şi domnul moldav ctitoriei sale (zidită la 1498) cu hramul „Naşterii Sf. Ioan Botezătorul“ a curţilor domneşti din Piatra Neamţ. Monahul Spiridon a fost unul din caligrafii şi miniaturiştii destoinici, formaţi la centrul cultural din cadrul mănăstirii Putna. Acest minunat exemplar este scris pe pergament vitelin, „având câte 20 de rânduri pe pagină, în semiuncială măruntăş patru frontispicii frumoase, motive geometrice în aur şi culori şi, pe câte o pagină întreagă, chipul fiecărui evanghelist, pe fond auriu“. Ortografia este de redacţie medio-bulgară.

Manuscrisul a făcut parte din inventarul tezaurului istoric al României care a luat drumul Rusiei ţariste în 1917, de unde s-a întors, în 1956, împreună cu o parte a valorilor istorice şi arheologice.

La sfârşitul tetraevanghelului, pe penultima filă, numerotată cu nr. 271, în registrul inferior, se găseşte textul original de danie, din cadrul ramei de chinovar: „Binecinstitorul Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, care tânjind după dragostea şi iubitor al cuvintelor lui Hristos fiind, cu râvnă a dat şi s-a scris şi s-a ferecat acest Tetraevanghel şi l-a dăruit spre rugă sieşi şi doamnei lui, Maria, şi copiilor lor, în biserica din curţile sale cele de pe Bistriţa, unde este hramul Naşterii Cinstitului şi Slăvitului Prooroc Înainte Mergătorul şi Botezătorul Ioan, al domniei sale an 40 şi al şaselea curgător. Şi s-a sfârşit cu mâna mult păcătosului, nevrednicul ieromonah Spiridon, în Mănăstirea Putnei, în anul 7010 1502, luna aprilie, 23 de zile”.

Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon este încă prilej de evocare a personalităţii şi epocii marelui voievod şi domn al Moldovei, Ştefan cel Mare, şi o dovadă a înfloririi artei miniaturale în cadrul şcolii mănăstireşti de la Putna.

Micro-expoziţia este deschisă până pe 27 august 2012 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică între orele 10.00 – 18.00, în Holul Central al Muzeului Naţional de Istorie a României din Calea Victoriei nr. 12.

Precedentele obiecte expuse au avut succes

Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon este încă prilej de evocare a personalităţii şi epocii marelui voievod şi domn al Moldovei, Ştefan cel Mare, şi o dovadă a înfloririi artei miniaturale în cadrul şcolii mănăstireşti de la Putna.

De la începutul anului au mai fost câteva expoziţii, sub acelaşi generic, care s-au bucurat de mare succes.

Precedenta micro-expoziţie a avut în prim-plan „Vasul ceramic cu inscripţia Petre, de la Capidava”, unul dintre cele mai interesante exponate din patrimoniul muzeului: un vas ceramic cu inscripţie, datând de la finalul veacului X p.Chr.

De asemenea, vizitatorii au putut vedea şi cele două capodopere ale artei preistorice cunoscute publicului drept "Femeie şezând" şi "Gânditorul" de la Hamangia. Prezentate de-a lungul timpului publicului din ţară şi, mai ales în ultimii ani, în ţări precum Suedia, Germania, Elveţia, Anglia, Grecia şi S.U.A., ele au atras atenţia încă o dată asupra patrimoniului cu valoare universală pe care îl găzduieşte în prezent MNIR.

Tot în acest an, vizitatorii au putut admira şi „Portretul oficial al lui Alexandru Ioan Cuza”, realizat de Carol Popp de Szathmari, unul din cei mai importanţi artişti români ai secolului al XIX-lea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor