Urban, în plen: Nu putem să acoperim noi ce s-a furat din tezaurul filatelic al României
Senatorii Iulian Urban a declarat marţi în plenul Senatului, la dezbaterea privind trecerea colecţiei de timbre a României de la Poştă la BNR, că legea nu doar că poate fi atacată la CCR şi va fi declarată neconstituţională, dar senatorii sunt puşi în situaţia să aprobe un transfer "ciuntit".
"Ca să fim puţin mai clari: discutăm despre tezaurul filatelic al României, care în 1990, prin primele decrete ale FSN, a fost trecut la Poştă de la BNR. Raportul Curţii de Conturi (care a constatat lipsa unei evidenţe exacte a colecţiei de timbre de la Poştă, n.red.) trebuia să meargă la DNA. Se doreşte ca noi să trecem tezaurul filatelic de la Poştă, ciuntit, înapoi la BNR? Noi nu ştim ce e acolo. Nu putem să acoperim noi ce s-a furat din tezaurul filatelic naţional timp de 23 de ani. Înainte trebuie să se facă un raport să se vadă ce s-a furat”, a declarat Urban la dezbaterile privind trecerea colecţiei de timbre a României de la Poşta Română la BNR.
"Nu am înţeles care este forma juridică prin care se transferă, dacă este vorba de expropiere? Trebuie să se facă o clarificare de către Guvern, altfel, la CCR oricine va invoca acest lucru va fi declarată neconstituţională legea. Deci ce formă de transfer de proprietate operează între Poştă şi BNR?", a mai declarat Urban.
Ideea lui Urban a fost detaliată în cadrul dezbaterilor de liderul Comisiei Juridice din Senat, Toni Greblă (PSD). "Nu ştim dacă acestă colecţie de timbre face parte în prezent din patrimoniul Poştei. Este prinsă în capitalul social al acestei companii sau nu? În funcţie de acestea, trecerea colecţiei de la Poştă la BNR are căi juridice diferite. Dacă ea e în patrimoniul Poştei, ea nu poate fi preluată de acolo decât prin mijloacele specifice dreptului civil, altfel ar însemna să fie naţionalizată, adică oricare din noi avem o iniţiativă legislativă maine putem prelua un bun din afara patrimoniului de la orice entitate juridică din acestă ţară şi îl transferăm unde vrem noi", a declarat senatorul social-democrat.
"Avem un raport al Curţii de Conturi şi ne spune că această colecţie este păstrată în condiţii necorespunzătoare, nu există o evidenţă, deci nu putem transfera colecţia de timbre, noi trebuie să transferăm în anexa la această lege fiecare timbru, unele din ele sunt foarte valoroase, inclusiv două timbre cap-de-bour, ele trebuie trecute într-o anexă la lege şi predate-primite după cum sunt identificate la anexă, iar predarea- primirea trebuie să fie făcută în prezenţa şi pe semnătura unor experţi", a conchis Greblă.
Colecţia de timbre a României, estimată la o valoare de 700 milioane de euro, trece din patrimoniul Poştei Române în cel al BNR, se arată într-un proiect legislativ aprobat marţi în plenul Senatului cu 46 de voturi "pentru", 14 abţineri şi patru voturi "împotrivă".
"Există indicii care îndreptăţesc îngrijorările privind înstrăinarea colecţiei de timbre, cum ar fi faptul că mărcile poştale nu sunt înregistrate în conturile bilanţiere ale companiei şi, mai ales, subevaluarea lor. Faţă de o valoare reală estimată la 700 milioane de euro, valoarea contabilă la Poşta Română este de aproximativ 1 milion de euro", se arată în expunerea de motive a legii.
Poşta Română deţine o colecţie de peste 15 milioane de mărci poştale româneşti şi străine, precum şi alte piese filatelice importante - machete originale, unele executate de artişti cunoscuţi, matriţele cu care s-au imprimat timbrele româneşti (inclusiv clişeele mărcilor Cap de Bour), eseuri, precum şi probe de tipar, se arată în motivarea legii. "Este cea mai mare şi cea mai importantă colecţie de mărci poştale româneşti din toate timpurile, depăşind cu mult chiar faimoasa colecţie a regelui Carol al II-lea, considerată la vremea ei a treia colecţie de timbre din lume. Peste 3.000 de piese din colecţie sunt unicate", punctează documentul. În anul 1967, colecţia de timbre a Băncii Naţionale a fost transferată Poştei Române, în anul 1985 ei a revenit la BNR, iar în februarie 1990 a trecut din nou în administrarea Poştei Române.
Legea va merge la Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
