Mugur Isărescu: În curând, România va marca un secol de când nu a mai văzut aurul evacuat la Moscova

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu a afirmat, vineri, în cadrul simpozionului cu tema “Salvarea aurului polonez” ce s-a desfăşurat la sediul instituţiei că România va marca, în curând, 100 de ani de când nu a mai văzut aurul evacuate în primul război mondial la Moscova.

"În decembrie 1916 şi în prima jumătate a anului 1917 România a trimis aurul către o ţară aliată, departe de linia frontului, printr-un teritoriu care era incomparabil mai prietenos decât cel străbătut aurul polonez în anul 1939 şi, în ciuda acestui lucru, el încă, aurul nostru, nu a revenit în România. Evacuarea fusese aleasă tocmai din temerea că evacuarea în vestul Europei presupunea pentru noi, românii, riscuri prea mari din cauza transportului pe apă. Să nu uităm că în primul război mondial Imperiul Otoman se afla în tabără opusă celei din care făcea parte România. Totuşi, aurul nostru nu s-a întors nici până astăzi, după 96 de ani, în curând vom marca 100 de ani de când nu l-am mai văzut. Între Banca Naţională a Poloniei şi a României nu a fost niciun acord. Cu toate acestea, noi am păstrat aurul lor pe baza de relaţii speciale care trebuie să existe între băncile centrale. O mică parte din tezaurul polonez nu a mai reuşit să părăsească România şi a rămas în custodia BNR până în 1947. Este vorba de 51 de lăzi în care se găseau 2.734,104 kg de aur fin. Ştim acest lucru din procesul verbal încheiat la predarea respectivei cantităţi din depozit la Banca Naţională a României pentru că lăzile nu au fost deschise niciodată cât s-au aflat în custodia noastră", a explicat Mugur Isărescu.

De asemenea, guvernatorul BNR a vorbit despre operaţiunile de evacuare “declanşate în mare grabă” a tezaurului istoric şi artistic al Poloniei în septembrie 1939, când a început cel de-al doilea război mondial şi despre rolul pe care l-a avut România în acest demers.

"În septembrie 1939, prin România a fost evacuat tezaurul Bank Polski, Banca Centrală a Poloniei, care avea în acel moment un statut similar cu cel al Băncii Naţionale a României. Era o bancă privată cu drept de emisiune monetară acordat de statul polonez şi unde se păstra tezaurul de metale preţioase, în special tezaurul de aur al Poloniei. Tot atunci, în septembrie 1939 prin România s-a evacaut şi tezaurul istoric şi artistic al Poloniei. Au fost operaţiuni declanşate în mare grabă după ce Polonia a fost atacată la 1 septembrie de Germania, moment considerat începutul celui de-al doilea război mondial. La 17 septembrie Polonia avea să cadă victima unui al doilea atac pornit dinspre est din partea Uniunii Sovietice”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR: “Era o operaţiune la care niciun guvernator de banca centrală nu doreşte să se gândească”

Mugur Isărescu a precizat că decizia de evacuare a rezervei de aur din Polonia a venit în urma prăbuşirii statului polonez.

“Era o operaţiune la care niciun guvernator de banca centrală nu doreşte să se gândească. Şi când aurul se află în depozite sigure şi bine păzite tot te încearcă gândul şi, într-un fel, frica că s-ar putea întâmpla ceva cu această bogăţie. Închipuiţi-vă că eşti obligat, peste noapte, într-o ţară aflată în război, într-o ţară în care autoritatea statului este într-un proces rapid de soluţie, drumurile şi căile ferate bombardate fără oprelişte de germani, să încarci în maşini, în vagoane, rezerva de aur a ţării şi să porneşti cu ea la drum către o destinaţie necunoscută. Ce guvernator de Banca Centrală şi-ar dori astfel de situaţie? Cunoscând azi cum s-a terminat aventura aurului polonez nu poţi să nu faci o paralelă cu istoria tezaurului Băncii Naţionale a României, evacuat în primul război mondial la Moscova”, a notat Mugur Isărescu.

Cu ocazia simpozionului de vineri desfăşurat la sediul BNR a avut loc şi lansarea volumului “Salvarea aurului polonez” scris de consilierul guvernatorului Cristian Păunescu împreună cu redactorul şef al revistei “Magazin istoric” Dorin Matei. Totodată, a fost vernisată expoziţia tematică ce a inclus mărturii fotografice şi documente din acea vreme.

Deşi România şi-a declarat neutralitatea la începutul lunii septembrie 1939, când Germania a declanşat invadarea Poloniei, acest lucru nu a împiedicat ţara noastră să protejeze o parte din tezaurul Poloniei, ţară prietenă, atacată, în timpul celui de-al război mondial, atât de armata nazistă, cât şi de cea sovietică.

Astfel, România a ascuns alături de tezaurul nostru, în Peştera Mănăstirii Tismana, 51 de cutii pline cu aur polonez, cântărind 3.057, 450 kg. Acesta a fost un gest de prietenie şi loialitate necondiţionată al ţării noastre faţă de Polonia. În plus, peste 50.000 de refugiaţi polonezi şi-au găsit adăpost, în acele vremuri, în România.

Operaţiunea de salvare a aurului polonez, organizată, în cel mai mare secret şi cu mult curaj, s-a încheiat cu succes,iar în toamna anului 1947, comoara poloneză a ajuns din nou acasă.