Comisiile de politică externă au audiat propunerile pentru posturile de ambasador în Franţa, Irak, Ucraina, Croaţia, Vatican şi Chile

Comisiile reunite de politică externă ale Parlamentului au avizat favorabil propunerile înaintate pentru ocuparea posturilor de ambasadori ai statului român în Franţa, Irak, Ucraina, Croaţia, Vatican şi Chile.

În debutul audierilor, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, i-a solicitat secretarului de stat Doru Costea ca MAE să păstreze cutuma prin care forurile Parlamentului să fie notificate oficial, prealabil apariţiei în presă a nominalizărilor pentru posturile de ambasador.

"Cred că este un lucru de curtoazie şi de respect pentru instituţia Parlamentului", a spus Corlăţean.

Bogdan Mazuru - propus pentru ocuparea funcţiei de ambasador al României la Paris - a declarat, în timpul audierilor, că "Franţa este o ţară cu influenţă mare la Bruxelles", fiind principala furnizoare de reprezentanţi în instituţiile comunitare, iar relaţia pe care România o are cu Franţa "ne poate permite să ne promovăm mai solid interesele în cadrul UE".

"Poate nu suntem total pe aceeaşi lungime de undă atunci când vorbim despre politica de extindere. Franţa este mai rezervată atunci când vorbeşte despre continuarea politicii de extindere a UE, pe principiul că întâi trebuie să facem ordine la noi în casă şi după aceea să invităm alţi locatari", a afirmat Mazuru.

Bogdan Mazuru a recunoscut şi problema legată "de prezenţa vizibilă a unor cetăţeni români în Franţa".

"Nu putem să o ascundem. (...) Ştim reacţiile pe care le-am avut şi atunci când am primit vizitele secretarului de stat Pierre Lellouche", a spus el.

Iacob Prada, nominalizat pentru postul de ambasador în Irak, a fost singurul căruia i-au fost adresate câteva întrebări incomode. Astfel, liberalul Daniel Budurescu i-a solicitat să precizeze ce vârstă are, remarcând o neconcordanţă în CV-ul acestuia. De asemenea, Budurescu a afirmat că Prada a fost desemnat ambasador, deşi întruneşte condiţiile de pensionare.

Prada a declarat, la finalul audierilor, că şi-ar fi cedat locul "cu dragă inimă" unui candidat mai tânăr, însă a subliniat că misiunea diplomatică din Irak presupune condiţii dificile şi necesită experienţă. Prada a anunţat că "este în lucru o vizită a preşedintelui irakian în România, anul viitor".

Cornel Ionescu - nominalizat ambasador la Kiev - a declarat, la finalul audierilor, că este inadmisibil ca românii din Ucraina să-şi piardă identitatea culturală şi să nu aibă acces la valorile culturale în limba maternă. Ionescu a spus că păstrarea identităţii culturale a românilor din Ucraina rămâne una dintre cele mai importante priorităţi. El s-a abţinut să comenteze o posibilă vizită a preşedintelui Băsescu în Ucraina.

"Este, fără discuţie, o problemă care va fi în atenţia mea. Şi nu numai o vizită a preşedintelui", a spus Ionescu.

El a mai susţinut că "prioritatea zero" a mandatului său va fi "găsirea acelor nişe de conlucrare cu partea ucraineană".

Cosmin Dinescu - propus ambasador în Croaţia - a declarat, la ieşirea din audieri, că "multe dintre lecţiile învăţate de România în procesul de aderare pot fi împărtăşite colegilor croaţi în vederea evitării anumitor greşeli şi a unui progres cât mai rapid spre integrarea europeană". De asemenea, Dinescu a menţionat nevoia urgentă de protejare a comunităţii istro-române, aceasta "fiind lipsită de o conştiinţă a apartenenţei la spaţiul românesc".

Bogdan Tătaru-Cazaban - propus să reprezinte România în relaţia cu Vaticanul - a susţinut că, în momentul de faţă, există demersuri în vederea realizării vizitei Papei Benedict al-XVI-lea în România.

"Ne propunem intensificarea acestor demersuri. Instituţiile care lucrează pentru realizarea vizitei se află într-un calendar şi în parteneriat cu Nunţiatura Apostolică. Biserica Romano-Catolică a formulat deja această invitaţie cu prilejul vizitei episcopilor catolici la Roma", a informat Cazaban.

El a declarat că îşi propune susţinerea demersurilor de recunoaştere oficială a Episcopiei Ortodoxe Române din Italia şi are în vedere un parteneriat între Ministerul Culturii şi Muzeul Vaticanului şi între Institutul Pontifical Oriental şi universităţile din România, dar şi instituirea unui un curs la Institutul Diplomatic Român al Sfântului Scaun. El a sugerat şi constituirea unui grup România-Sfântul Scaun şi continuarea vizitelor europarlamentarilor români la Vatican.

De asemenea, Cazaban a fost întrebat de Titus Corlăţean care va fi poziţia Guvernului român privind subiectul Catedralei "Sf. Iosif".

"Sunt deplin conştient că reprezintă un punct sensibil. (...) România, ca stat de drept, respectă separaţia puterilor, prin urmare aşteaptă ca justiţia să se pronunţe asupra acestei probleme. Partea română priveşte această problemă ca pe un litigiu între Arhiepiscopie şi o companie. Aceasta este poziţia oficială a părţii române", a afirmat Cazaban.

Florin Angelo Florian - propus ambasador în Chile - a declarat că la Ministerul de Externe al acestui stat există enunţată intenţia ca România să devină una dintre ţările central-europene ţintă, iar vizita din 2004 a preşedintelui Lagos este o dovadă a acestui fapt.

"Există o invitaţie adresată preşedintelui României deja antamată, o perioadă, în prima parte a lunii octombrie a acestui an. Aşteptăm un răspuns din partea părţii chiliene", a anunţat Florian.

El a menţionat şi utilitatea unei vizite, la orizontul anului viitor, a ministrului Afacerilor Externe român în Chile, existând o invitaţie adresată în acest sens.

Propunerile pentru postul de ambasador înaintate de Ministerul Afacerilor Externe vor fi ulterior înaintate şefului statului pentru confirmarea în aceste posturi.