Agenţia franceză de securitate cibernetică avertizează că manipularea de pe TikTok ar putea afecta din nou votul din România

Agenţia franceză de securitate cibernetică Viginum, care a ajutat la expunerea interferenţei ruseşti în alegerile prezidenţiale anulate ale României de anul trecut, avertizează că aceleaşi tactici ar putea fi folosite din nou, în contextul în care ţara se pregăteşte pentru turul doi al alegerilor din 18 mai, scrie RFI.FR.

Viginum, organismul guvernamental francez responsabil de monitorizarea interferenţei digitale străine, a publicat un raport detaliat în care a dezvăluit o amplă operaţiune de influenţă rusă ce a folosit tiktok pentru a influenţa alegerile prezidenţiale din România din decembrie anul trecut.

Campania, susţinută de reţele cu legături ruseşti, l-a promovat pe candidatul marginal Călin Georgescu şi, în cele din urmă, interferenţa rusă a condus la anularea alegerilor de către autorităţile române.

Decizia a declanşat proteste şi instabilitate politică, alimentate parţial de vicepreşedintele SUA, JD Vance, care a pus sub semnul întrebării starea democraţiei europene după ce Curtea Constituţională a României a anulat turul doi din decembrie, arată RFI.

Vorbind la Conferinţa de Securitate de la München din februarie, Vance a declarat că valorile europene sunt ameninţate dacă „instanţele europene anulează alegeri”.

Însă autorităţile române au publicat dovezi de interferenţă după ce Curtea a invalidat votul din 8 decembrie, invocând dovezi că o operaţiune de influenţă rusească a distorsionat rezultatul.

Algoritm exploatat

Raportul Viginum a arătat cum algoritmul TikTok a fost exploatat pentru a creşte artificial vizibilitatea lui Georgescu online. Agenţia a detaliat o campanie falsă de publicitate — numită astroturfing — care a implicat peste 25.000 de conturi TikTok coordonate, multe dintre ele inactive de ani de zile.

„Creşterea explozivă a vizibilităţii candidatului pe platformă pare să fi fost realizată printr-o campanie sofisticată de astroturfing, constând în manipularea coordonată a algoritmului de recomandare prin publicarea masivă de videoclipuri şi comentarii care conţin anumite hashtaguri şi cuvinte-cheie”, a declarat Viginum.

Hashtagul #calingeorgescu a înregistrat singur peste 73 de milioane de vizualizări într-o singură săptămână.

Potrivit Viginum, Georgescu — un candidat puţin cunoscut — a reuşit să obţină aproape 23% din voturi în primul tur, ca urmare a acestui impuls online brusc.

Peste 130 de influenceri au fost implicaţi, mulţi fără legături politice anterioare, fiind recrutaţi — adesea fără să ştie — de companii obscure legate de Rusia, a explicat Sergiu Mişcoiu de la Universitatea Babeş-Bolyai pentru RFI.

„Raportul arată cum influenceri din diverse colţuri ale lumii au fost conectaţi cu unele companii foarte neclare, toate având rădăcini în Rusia sau în sfera rusească pe internet, şi au intervenit în sprijinul lui Georgescu prin multiplicarea a zeci de mii de conturi în favoarea sa”, a spus Mişcoiu.

Manipularea s-a extins dincolo de TikTok, inclusiv pe Facebook şi Instagram. De asemenea, autorităţile române au raportat peste 85.000 de atacuri cibernetice atribuite agenţiei de informaţii SVR a Rusiei.

„Control perfect”

Raportul Viginum, confirmat de serviciile de informaţii române şi de observatori independenţi, a avertizat că autorii campaniei au demonstrat „o stăpânire perfectă a metodelor de ocolire a politicilor de moderare”.

Agenţia a subliniat că operaţiunea a profitat de rolul dominant al TikTok în România, unde platforma are aproximativ 9 milioane de utilizatori.

Viginum solicită acum Franţei şi altor ţări ale UE să sporească supravegherea publicităţii digitale şi a activităţii influencerilor înainte de alegerile viitoare.

„Lipsa de transparenţă privind originea finanţării şi a reclamelor a permis reţelei străine să se mişte rămânând practic invizibilă, atingând direct un bazin electoral gigantic”, se arată în raport.

Alegerile din România din această lună vor fi urmate de scrutinuri în Albania şi Polonia, ceea ce stârneşte îngrijorări că şi aceste ţări ar putea deveni ţinte ale unor campanii similare.

Erodarea încrederii

Mişcoiu a explicat că eforturile de dezinformare ruseşti din Europa de Est sunt rareori concepute pentru a promova direct imaginea Rusiei. Mai degrabă, acestea vizează erodarea încrederii în instituţiile democratice.

„Vor încerca doar să sădească îndoieli cu privire la Uniunea Europeană, la democraţia liberală, să creeze naraţiuni alternative şi, prin ştiri false şi dezinformare, să slăbească încrederea în autorităţi”, a spus el.

Un exemplu recent este o campanie falsă care susţinea că tinerii europeni vor fi trimişi forţat să lupte în Ucraina. Zvonul s-a răspândit rapid în comunităţile româneşti şi bulgare, alimentând frica şi neîncrederea.

Alte operaţiuni vizează frustrările de zi cu zi.

„Există rapoarte despre ‘ţările estice care primesc mere stricate, banane expirate, servicii de mâna a doua, şi astfel rămân europeni de mâna a doua, în timp ce toate produsele bune sunt rezervate vest-europenilor’,” a adăugat Mişcoiu.

Viginum avertizase deja anul trecut despre tentativele Rusiei de a interveni în alegerile europene. Cele mai recente constatări sugerează că, deşi votul din România a fost refăcut, tacticile de perturbare continuă să fie folosite.