Obiectivul noului cadru este de a permite Comisiei să identifice, împreună cu statul membru vizat, o soluţie pentru a preveni apariţia unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept, de natură să devină un "risc clar de încălcare gravă" ce ar putea declanşa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE, arată Comisia Europeană.
În situaţia în care există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept într-un stat membru UE, Comisia Europeană poate lansa o "procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7", iniţiind un dialog cu statul membru respectiv. Întregul proces se bazează pe un dialog continuu între Comisie şi statul membru vizat, Comisia urmând să informeze cu regularitate şi în detaliu Parlamentul European şi Consiliul cu privire la stadiul discuţiilor.
Evaluarea Comisiei: Comisia Europeană va colecta şi va examina toate informaţiile relevante şi va stabili dacă, în statul membru UE vizat, există indicii clare ale unei ameninţări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, se ajunge la concluzia că ameninţarea sistemică la adresa statului de drept este reală, Comisia trimite „avizul său privind statul de drept”, adică un avertisment pentru statul membru, şi argumente privind motivelor sale de îngrijorare.
Comisia va da statului membru posibilitatea de a răspunde.
Recomandarea Comisiei: Dacă situaţia nu a fost soluţionată corespunzător în urma avizării statului membru, comisia va emite o „recomandare privind statul de drept”, recomandând statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate şi să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia îşi va publica recomandarea.
Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. În cazul în care statul vizat nu ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE.
Statul de drept
Pentru a stiCurtea de Justiţie a UE a definit o serie de principii care ţin de statul de drept, în baza analizei caracteristicilor tuturor statelor membre.
- principiul legalităţii – include un proces de adoptare a legilor transparent, responsabil, democratic şi pluralist;
- securitatea juridică -impune ca normele să fie clare şi previzibile şi să nu poată fi schimbate retroactiv;
- interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive – principiul statului de drept reglementează exercitarea puterilor publice şi garantează că fiecare intervenţie a statului are un temei juridic şi se încadrează în limitele legii;
- controlul jurisdicţional independent şi efectiv, care include respectarea drepturilor fundamentale. Curtea a reiterat faptul că UE este o uniune bazată pe statul de drept, în care se controlează compatibilitatea acţiunilor instituţiilor sale în special cu tratatele, cu principiile generale de drept şi cu drepturile fundamentale. Cetăţenii au dreptul la o protecţie jurisdicţională efectivă.
- o legătură clară între dreptul la un proces echitabil şi separarea puterilor. Numai o instanţă independentă de puterile executive poate garanta cetăţenilor un proces echitabil. Curtea a făcut referire la o separare operaţională a puterilor care implică un control jurisdicţional independent şi efectiv, subliniind faptul că „[...] dreptul Uniunii nu se opune posibilităţii ca un stat membru să fie legiuitor, administrator şi în acelaşi timp judecător, atât timp cât aceste funcţii sunt exercitate cu respectarea principiului separării puterilor care caracterizează funcţionarea unui stat de drept”;
- egalitatea în faţa legii. Curtea a subliniat rolul egalităţii de tratament ca principiu general al dreptului UE, afirmând că „trebuie amintit că principiul egalităţii de tratament constituie un principiu general al dreptului Uniunii, consacrat la articolele 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.
