Comisia de revizuire a Constituţiei, în căutarea consensului pierdut

În Comisia de revizuire a Constituţiei s-a discutat astăzi din nou despre principiile care trebuie să stea la baza modificării Constituţiei şi despre necesitatea unui consens politic mai ales între partidele mari PSD şi PNL. Cum unii parlamentari susţin că trebuie plecat de la varianta de Constituţie adoptată la 19 iunie 2013, iar alţii vor o Constituţie nouă, decizia va fi luată de grupurile parlamentare.
Călin Popescu Tăriceanu (Epoch Times România)
Matei Dobrovie
31.03.2015

În Comisia de revizuire a Constituţiei s-a discutat astăzi din nou despre principiile care trebuie să stea la baza modificării Constituţiei şi despre necesitatea unui consens politic mai ales între partidele mari PSD şi PNL. Cum unii parlamentari susţin că trebuie plecat de la varianta de Constituţie adoptată la 19 iunie 2013, iar alţii vor o Constituţie nouă, decizia va fi luată de grupurile parlamentare.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a susţinut că nici după raportul de sinteză prezentat de Consiliul Ştiinţific noilor membri ai Comisiei, nu este definită o anumită viziune asupra revizuirii Constituţiei. El a amintit că una dintre mizele noii legi fundamentale este întărirea puterilor Parlamentului ca ”instituţie centrală a sistemului democratic” şi a susţinut că Senatul trebuie să devină o cameră de reprezentare a comunităţilor locale, după ce vor fi separate atribuţiile celor două camere.

Pe de altă parte, privind necesitatea clarificării raportului dintre puterile statului, preşedinte-Parlament-guvern, Tăriceanu a făcut aluzie la fostul preşedinte Traian Băsescu, susţinând că ”nu există garanţii că nu va mai apărea un personaj care să acţioneze în afara constituţiei”, dacă aceasta nu va fi modificată.

La rândul ei, Simina Tănăsescu, consilier prezidenţial pentru reforma constituţională, a arătat că revizuirea Constituţiei trebuie făcută din perspectiva unor valori şi că trebuie identificate două-trei scopuri fundamentale şi un obiectiv major al revizuirii. În opinia ei, trebuie dat un răspuns la întrebarea dacă ne aflăm într-o perioadă în care revizuirea Constituţiei se impune sau într-un moment de realizare a unor chestiuni punctuale.

Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, a arătat că ”minorităţile au propus la prima rundă de revizuire a Constituţiei introducerea unei moţiuni de cenzură constructivă, dar într-un regim parlamentar, pentru ca aceasta nu poate fi introdusă într-un sistem semiprezidenţial sau prezidenţial”. În opinia sa, trebuie stabilit ce fel de regim politic se doreşte, grupul pe care-l reprezintă fiind favorabil democraţiei parlamentare sau monarhiei constituţionale.

Deputatul PNL, Eugen Nicolaescu a pus degetul pe rană, arătând că discuţiile sunt inutile în lipsa consensului politic între partidele parlamentare pe câteva direcţii. ”Atâta timp cât există o altă majoritate parlamentară, trebuie să recunoaştem că PSD şi PNL au poziţii diferite. Revizuirea Constituţiei a fost o promisiune electorală a USL. Atunci conta mai mult forma, acum contează mai mult fondul”, a explicat liberalul. Şi deputatul independent Daniel Fenechiu a susţinut că PSD şi PNL trebuie să decidă dacă vor sau nu să revizuiască Constituţia.

La rândul său, senatorul PNL Puiu Haşotti a afirmat că este nevoie de o Constituţie nouă care să fie valabilă cel puţin 25 de ani de acum încolo.

Todor Arpad, reprezentantul Forumului Constituţional al societăţii civile în Comisie, explica însă recent într-un interviu acordat Epoch Times că un consens politic în comisie este improbabil în prezent deoarece ”fiecare partid vrea să-şi sublinieze acum poziţia şi oferta diferită faţă de proiectul de revizuire a Constituţiei”. El s-a arătat sceptic că în cadrul noului PNL se va ajunge la un acord privind punerea Parlamentului în centrul procedurii de desemnare a primului ministru. În plus, în opinia sa România este un regim prezidenţial, şi prin urmare nu se pot reduce drastic atribuţiile şefului de stat, ales direct de popor.

După alegerea lui Klaus Iohannis şi ruperea USL, urgenţa de modificare a Constituţiei a dispărut şi ”nu au fost identificate probleme majore în actuala Constituţie care să împiedice dezvoltarea democratică sau creşterea economică în România”, a mai spus coordonatorul Forumului Constituţional în interviul acordat Epoch Times.

Pentru mai multe detalii despre reforma constituţională, citiţi şi: De ce a fost reluată revizuirea Constituţiei şi care sunt mizele politice (Interviu)

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor