EXCLUSIV. De ce a fost reluată revizuirea Constituţiei şi care sunt mizele politice (Interviu)

Comisia de revizuire a Constituţiei a stabilit, marţi, că până în 31 martie să elaboreze principiile, filosofia modificării Constituţiei, până la 15 aprilie să depună amendamente, iar de la 1 mai să înceapă dezbaterile propriu-zise, pornind de la proiectul de revizuire anterior şi nu de la zero. Todor Arpad, reprezentantul Forumului Constituţional al societăţii civile în comisie, explică într-un interviu acordat Epoch Times care a fost procesul de revizuire a Constituţiei şi de ce este dificil ca partidele să ajungă la un consens în privinţa acestuia în prezent.

”Trebuie să facem, ca până pe 31 martie, să fie prezentat un document, o informare cu privire la principalele instituţii, la principiile care au stat la baza acestui proiect care să fie elaborat şi de noi şi de Consiliul Ştiinţific. Să prezentăm acest raport în comisie şi apoi stabilim paşii următori. Eu nu cred şi nu sunt de acord cu varianta că trebuie să o luăm de la zero. Sunt lucruri pe care proiectul de revizuire le-a câştigat, agreate şi de Curtea Constituţională, şi de comisia de la Veneţia, şi de toate partidele. Eu aş vrea ca, până la 15 aprilie, deci o lună de zile, amendamente fundamentale agreate politic de grupurile parlamentare să fie depuse şi să începem la 1 mai o asemenea discuţie”, a declarat preşedintele comisiei, senatorul PSD, Ioan Chelaru. El a precizat că proiectul de revizuire a Constituţiei discutat anterior de comisie are 24 de prevederi declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională şi acestea trebuie excluse.

Reamintim că, în19 iunie 2013, Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat proiectul de revizuire a Legii fundamentale, însă o parte din aceste prevederi au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, iar Comisia de la Veneţia a avut mai multe observaţii.

Todor Arpad, coordonator executiv al Forumului Constituţional şi reprezentantul acestuia în cadrul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituţiei, consideră că ultima reuniune este un ”prim pas în a lămuri ceea ce doreşte această nouă Comisie, care de fapt este cea veche. Vor să arate că această problemă este pe agenda publică, dar nu este foarte clar ce se doreşte”.

În opinia sa, dacă procesul revizuirii ar porni din nou de la zero, ar mai dura încă cel puţin doi ani. ”Înţeleg dorinţa noilor membri ai Comisiei de a se afirma în domeniul reformei constituţionale, dar noi fiind implicaţi de la începutul procesului ştim cât de greu se obţine consens politic pe probleme importante”, a mai spus Arpad.

Pe de altă parte, reprezentantul ProDemocraţia s-a referit la misiunea Consiliului Ştiinţific, format din specialişti în drept constituţional de la universităţi, arătând că dacă acesta va trebui să redacteze un document de poziţie, nu va reuşi acest lucru pentru ca membrii au concepţii diferite. El a dat exemplul Comisiei prezidenţiale de revizuire a constituţiei din mandatul lui Traian Băsescu care au redactat un document exprimând principii generale, pentru că membrii acesteia n-au putut să se pună de acord pe chestiuni de detaliu.

Referitor la proiectul parlamentar de revizuire a Constituţiei, Arpad a reamintit că în februarie 2013 s-a luat decizia politică în cadrul USL de a oferi societăţii civile posibilitatea să organizeze Forumul Constituţional. ”Până în luna aprilie noi am organizat 42 de dezbateri şi am primit câteva sute de propuneri. Am sintetizat şi am prezentat 34 de propuneri în Comisia parlamentară. Noi ne-am consultat des şi cu experţi ai Comisiei de la Veneţia şi ca urmare o singură propunere legată de înlocuirea termenului de handicap cu cel de dizabilităţi a fost declarat neconstituţional, dar aceasta este o neînţelegere şi o neconcordanţă cu tratatul de la Lisabona din partea experţilor CCR pentru că termenul folosit la nivel european este cel de dizabilităţi”, a explicat coordonatorul Forumului Constituţional pentru Epoch Times.

S-a dorit, prin modificările aduse, ca partidul care obţine cele mai multe mandate parlamentare să aibă dreptul de a propune premierul, iar preşedintele să-l aprobe ca un notar.

Pe de altă parte, Arpad a arătat că CCR a declarat neconstituţională ”formula de modificare a raporturilor dintre Parlament, preşedinte şi guvern” şi că va fi dificil să fie găsită o altă soluţie, miza politică majoră fiind legată de numirea premierului. ”Formula actuală prevede ca preşedintele se consultă cu partidele parlamentare şi apoi desemnează premierul, dar am avut de două ori situaţia în care preşedintele a îndeplinit procedura, impunând apoi un candidat care aparent nu avea suportul Parlamentului. S-a dorit, prin modificările aduse, ca partidul care obţine cele mai multe mandate parlamentare să aibă dreptul de a propune, iar preşedintele să-l aprobe ca un notar. Dacă acest partid nu reuşea să obţină majoritatea, se trecea la următorul. CCR a considerat însă că impunerea unui mecanism foarte constrângător nu ţine cont de rezultatul alegerilor, pentru că e posibil să rezulte o majoritate care să nu conţină partidul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”, a explicat expertul.

Todor Arpad consideră improbabil un consens politic în comisie pe aceste chestiuni în actualul context pentru că ”fiecare partid vrea să-şi sublinieze acum poziţia şi oferta diferită faţă de proiectul de revizuire a Constituţiei”. El s-a arătat sceptic că în cadrul noului PNL se va ajunge la un acord privind punerea Parlamentului în centrul procedurii de desemnare a primului ministru. În plus, în opinia sa România este un regim prezidenţial, şi prin urmare nu se pot reduce puternic atribuţiile şefului de stat, ales direct de popor. Mai ales că acest ”echilibru între Parlament şi preşedinte a împiedicat concentrarea puterii chiar într-un moment în care există o majoritate covârşitoare”. (USL n.r).

În concluzie, Todor Arpad susţine că s-a dorit reaşezarea raporturilor în stat între Parlament şi preşedinte şi între acesta şi guvern, pe fondul acuzaţiilor la adresa fostului preşedinte Traian Băsescu că ar încălca Constituţia. După alegerea lui Iohannis şi ruperea USL însă, urgenţa de modificare a Constituţiei a dispărut. ”Nu au fost identificate probleme majore în actuala Constituţie care să împiedice dezvoltarea democratică sau creşterea economică în România”, a conchis coordonatorul Forumului Constituţional în interviul acordat Epoch Times.

Pentru a afla mai multe despre modificările prevederilor constituţionale privind libertăţile individuale din proiectul de revizuire a Constituţiei, urmăriţi varianta integrală video a interviului aici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.