Coaliţia arabilor israelieni îl sprijină pe Benny Ganz
alte articole
Partidele arabe din Israel au rupt tradiţia duminică şi au aprobat o eventuală coaliţie cu fostul lider militar Benny Ganz, care a câştigat alegerile din Israel şi are şanse să devină viitorul premier israelian.
Evoluţia surprinzătoare survine pe fondul încercărilor lui Benjamin Netanyahu de a forma un o coaliţie care să-i permită să rămână la guvernare.
Likud, care îl sprijină pe Netanyahu, se află pe locul doi, după Partidul Albastru-Alb al lui Ganz, şi ar putea avea şanse să ajungă la guvernare în cazul în care generalul israelian nu reuşeşte să formeze o coaliţie.
Alianţa principală arabă - reprezentată de alianţa numită Lista Comună Arabă - a câştigat 13 locuri în sondajele de marţi, devenind a treia mare forţă din parlamentul israelian, care are 120 de locuri.
Anunţând decizia, liderul Listei Comune, Ayman Odeh, a declarat că aceasta nu este o aprobare a politicilor lui Ganz, ci o încercare de a-l elimina pe Netanyahu, cel mai longeviv premier al Israelului.
Netanyahu a fost acuzat în mod repetat de politicianism şi rasism faţă de populaţia arabă a Israelului.
„Am devenit ilegitimi în cadrul politicii israeliene din epoca Netanyahu”, a declarat Odeh preşedintelui israelian Reuven Rivlin atunci când l-a informat despre decizie.
„De data aceasta îl recomandăm pe Benny Ganz să formeze următorul guvern”.
Un membru important al coaliţiei arabe, Ahmad Tibi, a afirmat: „vom face ce este necesar pentru a-l scoate din scenă pe Netanyahu”.
Este pentru prima dată când partidele arabe au avizat un candidat pentru postul de premier, din 1992, când l-au sprijinit pe Yitzhak Rabin, care a semnat acordurile de la Oslo cu palestinienii.
Reuven Rivlin, care duminică a început consultări cu partidele pentru a stabili cine va forma următorul guvern, a menţionat că este de părere că dreapta - partidul Likud - şi centrul - partidul Albastru-Alb - ar trebui să se unească în următoarea coaliţie.
Alegerile de marţi s-au încheiat cu încă un impas, al doilea după ce alegerile din aprilie s-au terminat, de asemenea, fără un guvern majoritar.
Albastru şi Alb a obţinut cele mai multe locuri în parlament - 33 din totalul de 120, în timp ce Likud a terminat pe locul doi cu 31.
Se aşteaptă ca Ganz să obţină aprobarea a 57 de locuri în timpul consultărilor cu Rivlin, care continuă azi. Netanyahu va primi, probabil, 55.
Totalurile respective nu includ partidul naţionalist Yisrael Beitenu, al fostului ministru al Apărării, Avigdor Lieberman, care a obţinut opt locuri.
Lieberman, care ar putea juca rolul principal, a declarat duminică că nu-l va susţine nici pe Netanyahu, nici pe Ganz, deocamdată.
Lieberman a insistat asupra ideii unui guvern de unitate între partidul său, Likud şi Albastru-Alb.
Lieberman a spus că deocamdată nu îl poate susţine pe Netanyahu, deoarece premierul este dispus să formeze o coaliţie cu partidele evreieşti ultra-ortodoxe, iar Lieberman le acuză că încearcă să impună o lege religioasă asupra unei populaţii seculare.
Lieberman a afirmat că nu îl poate sprijini nici pe Ganz, deoarece generalul ar putea ajunge la o înţelegere cu partidele ultra-ortodoxe sau cu cele arabe, pe care le-a numit „duşmani”.
Confruntându-se cu rezultate dezamăgitoare, Netanyahu a recunoscut săptămâna trecută că nu a putut să formeze coaliţia de dreapta pe care a sperat-o şi l-a rugat pe Ganz să i se alăture într-un guvern de unitate.
Dar Ganz ar dori un guvern de unitate în care să deţină poziţia de prim-ministru în cadrul oricărui astfel de aranjament, deoarece partidul său are cele mai multe locuri.
Rivlin ar face „toate eforturile pentru a împiedica un al treilea tur de scrutin”, a declarat duminică la radioul armatei israeliene Harel Tubi, directorul general al administraţiei prezidenţiale.
Netanyahu, în vârstă de 69 de ani, se confruntă cu potenţiale acuzaţii de corupţie în săptămânile următoare, şi aşteaptă audieri la începutul lunii octombrie.
Ganz a refuzat în trecut să intre într-un Însă acest lucru îl incomodează substanţial pe Netanyahu, care ar dori să beneficieze de imunitatea pe care i-ar oferi-o poziţia de premier.