Cluj: Proiect destinat protejării peşterilor din Parcul Natural Apuseni
Centrul de Iniţiativă pentru Mediu din Cluj-Napoca a lansat, joi, proiectul "Măsuri preliminare de protecţie şi conservare a peşterilor - arii protejate - din Parcul Natural Apuseni (PNA)", singurul cu acest profil din regiunea de Nord Vest a României, care vizează ameliorarea planului de management al parcului, conservarea celor 37 peşteri din perimetrul acestuia şi echiparea lor tehnică pentru parcurgere, topografierea, elaborarea hărţilor pentru fiecare dintre ele, precum şi a 15 proiecte tehnice de limitare, prin porţi, a accesului în interior.
Proiectul prevede, totodată, elaborarea unor planuri de intervenţii pentru situaţiile unor posibile accidente, planuri de care au nevoie echipele de salvare care coboară în subteran.
Derularea proiectului, în valoare totală de 1.212.000 de lei, beneficiază de un sprijin financiar de 80% din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 20 % de la bugetul de stat.
Totodată, va fi realizat un film documentar, de 15 minute, despre peşterile de clasa A din PNA, în limba română, engleză şi franceză, care va fi proiectat pe monitoarele instalate în parc. Alte obiective ale proiectului au în vedere amenajarea a patru puncte de informare, dotate cu monitoare, amplasate în incinta centrelor de vizitare ale Parcului, a unor panouri informative la intrarea in peşteri, precum şi tipărirea unui număr de 10.000 de broşuri informative despre peşterile din PNA.
Potrivit managerului de proiect, Călin Tiberiu Vodă, proiectul se derulează timp de 24 de luni în judeţele Cluj (trei peşteri -Vârfuraşul, Peştera Mare din Dealul Firii şi Avenul Poieniţa) Alba (18 peşteri) şi Bihor (16 peşteri). Unele dintre peşteri sunt adevărate capodopere ale naturii şi au nevoie de un grad sporit de protecţie: Peştera Urşilor, Cetăţile Ponorului, Piatra Altarului, Onceasa, Gheţarul de la Focul Viu, Peştera Humpleu, Gheţarul de la Scărişoara, ş.a.
În judeţul Cluj, două din cele trei peşteri protejate - Peştera Vârfuraşul şi Avenul Poieniţa - sunt clasificate în clasa A de protecţie, fiind peşteri de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional. Cea de-a treia peşteră de pe teritoriul judeţului Cluj este Peştera Mare de pe Valea Firii (cunoscută şi ca Peştera Humpleu), care are sectoare clasificate atât în clasa A, dar şi în clasa B - peşteri de importanţă naţională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţialul turistic.
Cele 37 de peşteri (din totalul de 132 de peşteri clasificate din ţară) aflate în administrarea PNA sunt încadrate în categoriile de protecţie stabilite prin lege, accesul în unele dintre fiind permis doar cercetătorilor ştiinţifici, pentru studii de biospeologie şi hidrologie. În peşterile de clasa A se poate intra doar cu autorizaţie de la Academia Română, o astfel de măsură având în vedere protecţia faunei subterane. Pe lângă peşterile clasificate, în România mai sunt 4.000 de peşteri în care se poate face turism, a arătat Călin Tiberiu Vodă.
Referindu-se la protejarea peşterilor, Călin Tiberiu Vodă a amintit că, deseori, turiştii distrug părţi de peşteră, dislocând roci pentru a le duce acasă.
"Astfel de roci au valoare doar în interiorul peşterii, afară nu, şi oricum după o vreme se înnegresc, pentru că schimbă mediul. Pe de lată parte, în unele peşteri care au deschidere la suprafaţă, localnicii sau turiştii au aruncat deşeuri. Chiar dacă au fost întreprinse acţiuni de ecologizare, încă mai sunt locuri din care se pot scoate cauciucuri uzate, pet-uri şi alte gunoaie. Amintesc, totodată, că nu în toate cazurile în care la intrarea în peşteri au fost instalate porţi, au fost respectate normele internaţionale de ventilaţie şi circulaţie a liliecilor. Deseori, au fost montate porţi cu închidere ermetică, care au afectat fauna din interior", a spus Vodă.
Călin Tiberiu Vodă a amintit, totodată, că din 2007 există un act normativ referitor la salvarea persoanelor accidentate în peşteri. Pentru peşterile situate în ariile protejate trebuie elaborate planuri de intervenţie. Până în 2009, când au fost create serviciile publice de salva-speo, operaţiunile de salvare s-au derulat fără nici un plan. În 2004, operaţiunile de salvare a unui speolog, grav accidentat într-o peşteră din Valea Rea, la 120 metri adâncime şi aproape doi kilometri în lungime, au durat şapte ore. Pentru fiecare pasaj de trecere, rănitul a fost echipat special, pentru scoaterea la suprafaţă. Echipe de salvare din Polonia şi Ungaria au răspuns prompt mesajului SOS, venind să sprijine acţiunea. Şi ieşirea la suprafaţă a salvatorilor nu a fost uşoară", a spus Călin Tiberiu Vodă.
La elaborarea proiectului lansat, joi, a participat Centrul de Initiaţivă pentru Mediu, în calitate de Beneficiar, împreună cu Administraţia PNA, în scopul revizuirii Planului de management pe componenta mediul carstic subteran, prin delimitarea, la suprafaţă, a zonelor de protecţie specială.
