Clotilde Armand: Aproape un sfert dintre români trăiesc în străinătate. Putem diminua sau chiar inversa procesul

Aproape un sfert dintre cetăţenii României trăiesc în străinătate. Prin îmbunătăţirea condiţiilor din ţara noastră putem diminua sau chiar inversa acest proces de migraţie, a atras atenţia joi, pe contul său de Facebook, Clotilde Armand, vicepreşedintele Uniunii Salvaţi România.

"Fiecare om are dreptul de a-şi alege ţara unde trăieşte, învaţă şi munceşte, libertatea de mişcare este o valoare fundamentală şi un câştig pentru România după aderarea la Uniunea Europeană. Am discutat cu mulţi români din străinătate şi îmi exprim de multă vreme îngrijorarea în legătură cu pierderea prin emigraţia excesivă a forţei de muncă active, întreprinzătoare şi creative", a declarat Clotilde Armand.

Potrivit datelor oficiale, aproape un sfert dintre cetăţenii României (cinci milioane din 20) trăiesc în străinătate.

"Prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a situaţiei economice interne şi a unei eficiente funcţionări a statului în interesul cetăţenilor cred că putem diminua sau chiar inversa procesul de migraţie care, dincolo de impactul economic, afectează domenii fundamentale precum sănătatea, educaţia sau cercetarea", a opinat Clotilde Armand.

Reprezentanta USR a remarcat faptul că românii au o contribuţie apreciată în ţările în care au ales să muncească şi că au plecat, în special cei din primul val de după aderare, din regiunile cele mai sărace ale ţării.

"Este nevoie de întărirea politicilor de coeziune prin absorbţia de fonduri europene, creşterea rolului economiei sociale care angajează categoriile vulnerabile şi susţinerea prin multiple facilităţi a întreprinzătorilor mici şi mijlocii, în toate domeniile, pentru revitalizarea economică a acestor regiuni", a punctat Clotilde Armand.

Oprirea procesului de emigrare în masă a tinerilor presupune, pe lângă măsuri consecvente de integrare socială şi profesională, şi o abordare complet diferită a educaţiei în şcoală, care să evite atât pericolele derivei naţionaliste, cât şi pe cele ale auto-deriziunii şi auto-denigrării, devenite o adevărată maladie, care ne singularizează printre toate ţările Europei de Est.