Clopot antic sună după 1.200 de ani de tăcere
alte articole
Cu secole în urmă, uigurii erau un popor foarte bogat, făceau comerţ şi construiau clădiri impunătoare. Dar odată ce au fost atacaţi de kirghizi, de aproximativ 1.200 de ani cultura şi capitala lor au început să fie în declin. Totodată, un clopot de bronz din cultura lor a dispărut. Arheologii l-au descoperit recent, iar acum se pare că acesta sună din nou.
Din 2007, Institutul German de Arheologie (DAI) şi Academia Germană de Ştiinţe în colaborare cu Universitatea Naţională din Ulan Bator, Mongolia, au făcut cercetări în capitala veche de peste 1.200 de ani, Karabalgasun, în Orhontal.
În vara anului 2018, arheologii au descoperit în curtea cetăţii, o fântână cu o adâncime de peste 12 metri, care conţinea încă apă. Structura din lemn, precum şi obiectele descoperite în straturile inferioare s-au păstrat perfect.
"Un arheolog poate descoperiri astfel de obiecte poate doar o singură dată în viaţă", subliniază Hendrik Rohland, de la Institutul German de Arheologie.
Un clopot de bronz cu inscripţie în limba chineză, un zăvor placat cu aur, două capete de leu din marmură şi stâlpi din lemn negru lăcuit cu motive florale reprezintă o mărturie despre meşteşugurile foarte dezvoltate şi relaţiile internaţionale ale poporului nomad.
Clopotul sună după 1.200 de ani de tăcere
Clopotul este în stare excelentă. "Este un sentiment special atunci când auzi pentru prima dată un clopot atât de vechi sunând, deşi a stat pe fundul unui puţ timp de 1.200 de ani", afirmă managerul de proiect Christina Franken.
Câteva cupe care au căzut în puţ în timpul perioadei de utilizare, oferă indicii interesante echipei de cercetare. Pe unul dintre obiecte, olarul a sculptat sigiliul celui de-al doilea conducător al uigurilor. În noroiul umed al puţului s-au păstrat şi materiale organice.
„O astfel de conservare a solului umed din această aşezare este până acum aproape unică în Mongolia", subliniază Franken. În plus, faţă de obiectele din lemn frumos sculptate,în noroi s-au găsit şi două tije rotunde negre, lăcuite, lungi de un metru, care încă străluceau. În lemnul lăcuit, artizanul a sculptat palmete (motiv ornamental şi decorativ în formă de frunză de palmier) şi benzi intercalate.
În condiţii normale, astfel de obiecte se descompun în sol în mai puţin de câteva decenii şi de aceea, ele se găsesc foarte rar când se fac săpături. Acesta este un alt motiv pentru care descoperirile din cetate sunt foarte valoroase, arheologii fiind foarte norocoşi. Ele dau o perspectivă asupra culturii materiale a uigurilor.
Descoperirile arată clar că artizanii domnitorului uigur au preluat multe motive din alte culturi, în special din China. Probabil că unele piese au ajuns din Orientul Mijlociu.
Palatul Karabalgasun
Palatul (numit cetate) a format centrul structurii oraşului, de 35 de kilometri pătraţi. Cel de-al doilea Khan al Imperiului Uighur a fondat-o la mijlocul secolului al VIII-lea, dar după o sută de ani, kirghizii care luptau cu uigurii au distrus oraşul. Ruinele cetăţii se pot observa şi în prezent în peisajului de stepă.
Expediţia mongolo-germană a examinat mai multe ruine. Într-o curte a palatului, echipa a descoperit fântâna, aceasta fiind cea mai veche zonă a cetăţii cunoscute până acum.
Fântâna a fost construită din lemn şi piatră fiind păstrată foarte bine, mai ales în zonele inferioare. Datorită ei, apărătorii cetăţii aveau apă în timpul asediilor. Cu toate acestea, uigurii nu au putut rezista atacului kirghizilor în anul 840, atacatorii dând foc palatului. În fântâna au fost aruncate resturi de construcţii şi cenuşă, fiind acoperită aproape 1.200 de ani.
Uigurii, popor asiatic
Ca popor nomad, uigurii au jucat un rol important în comerţul cu mătase al Chinei cu regiunile din Asia Centrală. Ca aliaţi militari apropiaţi ai dinastiei chineze Tang, ei şi-au sporit avuţia şi puterea imperiului, care se întindea de la Lacul Baikal până la deşerturile Turkistanului de Est.
Sub conducerea lor, au fost favorizate schimburile comerciale şi culturale dintre China, stepa mongolă şi Asia Centrală. Obiectele descoperite evidenţiază aceste influenţe. Leii de piatră, clopotul cu inscripţii şi stâlpii de lemn lăcuiţi, dar şi plăcile au fost probabil făcute de meşterii chinezi. Arhitectura palatului aminteşte de cultura bogată din Asia Centrală.
Conservarea şi depozitarea obiectelor descoperite
Conservarea şi depozitarea pe termen lung a obiectelor din lemn găsite după efectuarea săpăturilor reprezintă o mare provocare. Restauratorii germani, mongoli şi japonezi conlucrează acum la un nou concept. După finalizarea restaurării, arheologii speră să obţină noi cunoştinţe despre vechii uiguri şi legăturile lor cu alte culturi.
Surse: 1200 Jahre alte Glocke erklingt wieder; Cultural landscape Orkhon Valley
