CJUE: statele UE nu pot interzice OMG-urile până nu sunt dovedite riscurile asupra sănătăţii

CJUE a decis că statele membre UE nu pot adopta măsuri de urgenţă pentru interzicerea organismelor şi/sau alimentelor modificate genetic fără dovezi că acestea prezintă un “risc serios”. Ca urmare a acestei decizii, regulile blocului european privind OMG-urile vor deveni mai opace şi confuze.
(Getty Images)

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis la mijlocul acestei săptămâni că statele membre ale UE nu pot adopta măsuri de urgenţă care interzic organismele modificate genetic (OMG) fără dovezi că există un “risc serios la adresa sănătăţii umane sau a mediului înconjurător” – deşi decizia contrazice legislaţia UE.

Principiul preventiv, care implică nesiguranţa ştiinţifică cu privire la existenţa unor riscuri specifice asociate cu OMG-urile, este etichetat ca inaplicabil în condiţiile în care alimentele modificate genetic “au trecut printr-o evaluare ştiinţifică deplină înainte să fie plasate pe piaţă”.

Decizia închide un caz lung de trei ani deschis de Italia – în 2013. Roma a cerut Comisiei Europene să adopte măsuri de urgenţă pentru a interzice cultivarea porumbului modificat genetic “MON 810” ce este produs de gigantul în seminţe modificate genetic Monsanto, deşi Comisia a refuzat să facă acest lucru pe baza unei opinii ştiinţifice a Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară. Totuşi, guvernul italian a mers mai departe şi a interzic cultivarea MON 810 pe teritoriul său.

Un cultivator de porumb a fost pus sub acuzare în 2014 pentru încălcarea decretului, a fost achitat în 2015 şi apoi a dat în judecată guvernul italian în 2016 pentru a primi cheltuieli de judecată şi recompensă pentru pierederile înregistrate, susţinând că procedurile penale împotriva sa nu au respectat legislaţia europeană. Cazul a fost în cele din urmă respins în instanţă în iulie 2016.

Contradicţii

Decizia CJUE va avea doar efectul de a amplifica neclarităţile ce plutesc în legătură cu OMG-urile în Uniunea Europeană – în 2015, blocul a adoptat o directivă care a permis statelor să restricţioneze cultivarea OMG-urilor şi care nu forţează guvernele să demonstreze că OMG-urile reprezintă o ameninţare pentru viaţă umană sau pentru mediul înconjurător. Interdicţiile pot fi bazate pe motive legate de menţinerea sănătăţii ecosistemelor, a biodiversităţii sau chiar a peisajelor. În prezent, 19 ţări UE au interzis cultivare OMG-urilor.

Totuşi, decizia nu reiterează controversata poziţie oficială a UE asupra alimentelor modificate genetic, şi anume, că a fost dovedită siguranţa ştiinţifică a OMG-urilor.

American Academy of Environmental Medicine a precizat că mai multe studii efectuate pe animale indică riscuri serioase de sănătate asociate cu consumul de alimente modificate genetic, inclusiv infertilitate, dereglare a sistemului imunitar, îmbătrânire accelerată, dereglarea genelor asociate cu sinteza colesterolului, afectarea ficatului, rinichilor, splinei şi sistemului gastrointestinal, printre altele.

Temerile legate de OMG-uri au determinat zeci de naţiuni să interzică cultivarea acestor culturi. Potrivit estimărilor, până în prezent 30 de state au făcut acest lucru. Rusia este cel mai populat stat care a interzis atât cultivarea cât şi importul de culturi modificate genetic – în 2014, a interzis importul culturilor biotehnologice şi cultivarea lor, cu anumite excepţii.