Cipru nu are încă o soluţie, iar dificultăţile bancare cresc

Guvernul cipriot a organizat miercuri o reuniune cu uşile închise la Nicosia, în încercarea de a crea un nou plan de salvare care să fie acceptat de grupul euro - miniştrii de finanţe ai celor 17 ţări din zona euro.

Ministrul de finanţe al Ciprului, Michael Sarris, s-a aflat miercuri la Moscova pentru a solicita asistenţă financiară din partea guvernului rus, din moment ce Rusia pare a fi un potenţial salvator. Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a discutat telefonic jumătate de oră cu omologul său rus, Vladimir Putin, în încercarea de a intensifica presiunea pentru a salva Cipru.

Rusia a mai ajutat o dată Cipru. Ţara a împrumutat Ciprului 3,3 miliarde de dolari în 2011, când economia şi sistemul bancar cipriot au început să se destrame. În Nicosia au abundat zvonurile că Rusia ar fi pregătită să crească sau să prelungească împrumutul în schimbul unor drepturi pentru gazele naturale - Cipru are depozite substanţiale de gaze offshore, care încă nu au fost dezvoltate - sau a accesului la un port pentru navele sale de război din Marea Mediterană.

O altă posibilitate ar fi ca investitorii ruşi să preia controlul asupra Băncii Populare din Cipru, cel de-al doilea creditor ca mărime, care este aproape de colaps. Aceasta a fost în mare parte naţionalizată anul trecut. Miercuri nu a existat nici o confirmare că Rusia s-ar pregăti să acţioneze pe vreunul din aceste fronturi.

Cipru încearcă să găsească aproximativ 5,8 miliarde de euro pentru a contribui la planul de salvare. Dacă găseşte această sumă, grupul Euro va aproba un împrumut de 10 miliarde de euro, conceput pentru a menţine fragilul sistem bancar al ţării pe linia de plutire.

Contribuţia de 5,8 miliarde de euro trebuia să vină dintr-un impozit pe depozitele bancare. Dar un vot parlamentar de marţi seara nu a aprobat impozitul, deputaţii căutând acum ceea ce au numit "Planul B." Nu este cunoscut dacă planul va fi dezvăluit miercuri sau la sfârşitul săptămânii. Apelarea la fondurile de pensii este o opţiune luată în considerare.

Michael Papapetrou, un avocat care reprezintă clienţi străini, mulţi dintre ei ruşi cu miliarde de euro depuşi în băncile cipriote, a declarat într-un interviu că toţi deponenţii sunt îngrijoraţi în legătură cu redeschiderea băncilor. "Eu încă mai cred că situaţia poate fi gestionată, dar dacă băncile se redeschid [fără un plan de salvare], acestea s-ar prăbuşi într-o oră", a spus el. "Dacă băncile nu se deschide până marţi, totul se va prăbuşi."

Dar el crede că fondurile străine vor ieşi din Cipru chiar dacă un plan de salvare este aprobat în următoarele câteva zile. "Eu cred că fondurile externe se vor muta", a susţinut el. "Va dura ceva timp pentru a reconstrui încrederea [în sistemul bancar]."

Ruşii au o expunere mare în băncile cipriote. Moody's, agenţia de rating, a estimat că depozitele bancare ruseşti din Cipru totalizează aproape 25 miliarde de euro.

BCE a ameninţat să încheie asistenţa de urgenţă pentru băncile cipriote, afectate de expunerea la criza financiară din ţara vecină, Grecia.

Germania, şeful financiar al zonei euro, care se confruntă cu alegeri în acest an şi care este din ce în ce mai frustrată din cauza costurilor în creştere pentru salvarea partenerilor săi din sud, a declarat că Cipru nu poate da vine pe nimeni decât pe sine.

Autorităţile ruse au negat că Kremlinul intenţionează să ofere mai mulţi bani.