Reprezentaţia 'Salvarea Ciprului' se transformă într-un serial agasant

Reprezentaţia cu titlul 'Salvarea Ciprului de către Uniunea Europeană' s-ar putea prelungi, transformându-se într-un serial agasant, potrivit cotidianului Utro. Parlamentul cipriot a respins marţi măsurile propuse de UE pentru salvarea economiei locale: din 56 de deputaţi, 36 au votat împotriva introducerii taxei pentru depozitele bancare, iar 19 s-au abţinut. Votul parlamentului cipriot nu a fost greu de prevăzut: o tărăgănare de două zile a deciziei a fost suficientă pentru ca problema să treacă într-o zonă social-politică, stârnind o avalanşă de proteste la cele mai diferite niveluri.

Acum, soarta Ciprului se află în totalitate în mâinile înalţilor funcţionari europeni şi depinde de faptul dacă UE va merge pe linia pedepsirii demonstrative a insulei 'offshorizate', permiţând falimentul acesteia, sau îi va arunca în ultimul moment colacul de salvare, subliniază Utro.

Judecând după ultimele declaraţii ale Băncii Centrale Europene (BCE), ea va continua să ofere lichiditatea necesară băncilor cipriote, în pofida rezultatelor votului din parlament. Aceasta ar putea însemna că UE nu este pregătită pentru cea mai proastă evoluţie a evenimentelor, sub forma primului faliment din zona euro. Nu este exclus că tocmai pe aceasta se şi bazau deputaţii parlamentului cipriot, care au avut de ales între 'ştreang' şi 'ghilotină': sechestrarea depozitelor sau falimentul practic inevitabil.

Deocamdată, cea mai probabilă pare varianta a doua, însă aceasta nu înseamnă că UE este gata să admită conştient primul faliment de pe teritoriul său. Situaţia este mult mai complicată, deoarece chiar între membrii UE nu există o părere unanimă referitor la ce trebuie făcut cu Cipru.

Statutul de zonă offshore a acestei insule a iritat multă vreme principalele locomotive economice ale UE. Mulţi din Europa nu ar fi împotrivă să pedepsească exemplar Ciprul, mergând până la excluderea acestei ţări din zona euro. O decizie mai blândă era tocmai propunerea privind impunerea taxei pe depozitele bancare, de asemenea în stare să pună capăt trecutului ţării de zonă offshore.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a atenţionat marţi, 19 martie, cu privire la inadmisibilitatea unor negocieri dintre reprezentanţii Ciprului şi Moscova: în opinia sa, insula trebuie să negocieze exclusiv cu creditorii internaţionali, fără implicarea unor terţi. Încercarea de a limita cercul de participanţi ai procesului de negocieri ar putea avea legătură cu respingerea variantei în care o decizie adoptată cu participarea unei a treia părţi s-ar deosebi de cele două variante iniţiale. Adică, în acest caz Ciprul nu şi-ar mai primi lecţia pe care, în opinia multora, el o merită.

Pe de altă parte, nu toţi din UE împărtăşesc ideea unei execuţii demonstrative, deoarece acest lucru comportă riscuri serioase pentru întreaga Europă. Falimentul Ciprului va deveni cauza unei noi fugi de capital din Europa, iar acest lucru, la rândul său, ar putea împinge spre faliment economiile unor asemenea ţări precum Spania, Portugalia sau Irlanda.

Astfel, prin decizia sa de marţi, parlamentul Ciprului a lăsat ţării două variante de bază privind evoluţia ulterioară a evenimentelor. Prima - UE va sacrifica 'raiul offshore', deconectându-l de la sistemul său financiar care îl ţine în viaţă. Această variantă are destui adepţi. Realizarea ei va duce la fuga din Cipru a 90% din capital şi, prin urmare, la falimentul sistemului bancar al insulei, urmată de probabila ieşire a acesteia din zona euro şi de redresarea extrem de înceată a economiei cipriote. După aceasta nici nu va mai putea fi vorba despre vreun statut al Ciprului de zonă offshore.

A doua posibilă variantă va fi pentru Cipru mai puţin dură, chiar dacă nici aceasta nu prevede menţinerea statutului de zonă offshore pentru insulă. Creditorii - posibil cu participarea unei a treia părţi, aproape sigur Rusia - vor încerca să-i ofere insulei ajutor total sau aproape total (17 miliarde de euro). Principalul scop al acestei decizii este de a menţine zona euro şi de a proteja de consecinţele actualei crize economiile europene slabe. Probabilitatea unei asemenea evoluţii a evenimentelor este mult mai ridicată comparativ cu prima variantă. În ce măsură toate acestea se vor dovedi eficiente pe termen mediu - nu se ştie, însă evitarea cataclismelor imediate va fi absolut posibilă.

În favoarea celei de-a doua variante vorbesc şi negocierile intense care au demarat marţi între părţile cipriotă şi rusă, subliniază Utro. Declaraţia vehementă a preşedintelui rus Vladimir Putin, care a calificat soluţia privind taxarea depozitelor bancare ca fiind 'incorectă, neprofesionistă şi periculoasă', atestă, pe de o parte, îngrijorarea Rusiei în legătură cu sistemul financiar al Ciprului, iar pe de altă parte - posibilitatea căutării împreună cu UE a unor variante de soluţionare.

Ciprul reprezintă o poziţie strategică de unde se realizează o bună parte din investiţii în economia Rusiei de către companii şi persoane private ruse. În aceste condiţii, pentru Moscova este dezavantajoasă atât soluţia taxării depozitelor bancare, cât şi falimentul sistemului bancar al Ciprului. Dat fiind situaţia extrem de dificilă în care se află investiţiile în economia rusă, Moscova va fi dispusă să accepte orice acţiune ce ar putea împiedica prejudicierea gravă a celor care investesc în Rusia din Cipru şi, concomitent, a celor care pur şi simplu îşi ţin acolo banii şi activele.

Cu alte cuvinte, conchide Utro, reprezentaţia denumită 'Salvarea Ciprului' este, se pare, departe de finalizare şi nu este exclusă deloc o majorare a numărului de 'actori'.