Cine va fi următorulul PAPĂ?

Cardinalii s-au reunit luni pentru ultima “Congregaţie Generală”, după care se vor închide, marţi, în Conclav în vederea alegerii următorului papă, asupra căruia zvonurile şi previziunile circulă din plin, fără ca unul dintre nume să întrunească un consens.

Potrivit realitatea.net, marţi după-amiaza, atunci când uşile Capelei Sixtine se vor închide, ca începe primul tur al scrutinului, care ar putea oferi avantaj pentru unul dintre principalii “favoriţi”, citaţi în ultimele zile, şi anume

În vederea alegerii celui de-al 266-lea papă din istorie, sunt necesare faimoasele 77 de voturi, adică două treimi din sufragiile colegiului format din 115 alegători. Luni, cardinalii au încheiat “Congregaţiile Generale”, reuniuni pregătitoare Conclavului, în care fiecare poate interveni pentru a evoca anumite probleme şi pentru a defini profilul dorit.

Încă de la început, cu o săptămână în urmă, s-au ridicat întrebări cu privire la maniera de îmbunătăţire a guvernării Bisericii. Luni după-amiază, personalul care asigură servirea şi logistica părinţilor din Conclav a depus jurământul să nu dezvăluie nimic, altfel fiind vizaţi de pedeapsa excomunicării.

Cei aproximativ 5.000 de reprezentanţi media prezenţi în Piaţa Sfântul Petru transmit din ce în ce mai multe emisiuni speciale, discută între ei, căutând să povestească mici anecdote despre fostele conclavuri, în lipsa unei informaţii relavante. Cardinalii au oficiat mese, duminică, la Roma. Ei nu au furnizat nicio informaţie, în pofida insistenţei presei.
Angelo Scola, care era primul, luni, pe lista scurtă şi care ar putea să restituie Biserica Universală italienilor, după o perioadă intermediară poloneză şi germană de 35 de ani, a celebrat o mesă în Biserica Sfinţilor Apostoli, în centrul Romei. “Dă-ne un păstor sfânt care să construiască Biserica”, a spus el în timpul predicii, punând accent pe credibilitatea “mărturisirii”.

Acest arhiepiscop conservator, apărător al familiei tradiţionale, foarte apropiat de Benedict al XVI-lea, dar deschis către lume – el conduce o fundaţie şi o revistă, Oasis, dedicată dialogului cu islamul -, şi-a manifestat dorinţa ca viitorul papă “să meargă pe urmele marilor papi din ultimii 150 de ani” şi să asigure continuitatea.
Cardinalul de Boston, Sean O’Malley, cunoscut pentru acţiunea sa energică împotriva pedofiliei, a lansat, de asemenea, un îndemn la purificare prin mărturisire. “Oamenii părăsesc Biserica din numeroase motive, ignoranţă, experienţe negative, scandaluri, mediocritate spirituală”, a spus el în cursul predicii.

Cardinalul Scherer a fost urmat de zeci de jurnalişti şi fotografi, dar nu a dezvăluit nimic, eschivându-se să ofere răspunsuri la întrebări cu privire la candidatura sa. Scherer, în vârstă de 63 de ani, un bărbat energic şi un administrator bun al imensei sale dioceze – cea mai mare de pe continentul latino-american – şi care a lucrat timp de şapte ani pentru Congregaţia Episcopilor, la Roma, ar fi preferatul vechii gărzi ai Curiei formate în jurul cardinalului Giovanni Battista Re.

La rândul său, cardinalul Ouellet a celebrat o mesă duminică, la Roma. El a prezidat, sub Benedict al XVI-lea, Congregaţia Episcopilor (un post sensibil şi esenţial) şi a lucrat timp îndelungat în America Latină.
Conservator în privinţa refomei moravurilor, intrasigent cu privire la conţinutul credinţei, combativ pe terenul justiţiei sociale, el are un profil de tip “ratzingerian”.

Cine sunt posibilii succesori ai lui Benedict XVI-lea

ANGELO SCOLA, italian, în vârstă de 72 de ani.

Numit în postul-cheie de arhiepiscop de Milano de către Benedict al XVI-lea după ce a fost patriarh al Veneţiei, el a fost citat de mai mulţi ani drept unul dintre candidaţii cel mai bine plasaţi. Un apropiat al Papei, el a creat o revistă “Oasis” dezvoltând dialogul cu islamul. Conservator, fost militant al mişcării “Comuniune şi Libertate”, lui îi lipseşte charisma şi este destul de izolat în mijlocul celor 28 de cardinali electori italieni.

GIANFRANCO RAVASI, italian, în vârstă de 71 de ani.

“Ministru” al Culturii al lui Benedict al XVI-lea, el a lansat împreună cu susţinerea acestuia “Curtea Neamurilor” pentru a dialoga cu necredincioşii. Unul dintre primii cardinali care a scris mesaje pe Twitter, el nu încetează să facă propuneri pentru a arăta că mesajul creştin este modern. Deschis şi mediatic, el apare drept o persoană foarte intelectuală. El a organizat exerciţiile spirituale din timpul postului pentru Benedict al XVI-lea, iar Papa a vrut să fie “recompensat” pentru calitatea lor.

PETER ERDÖ, ungar, în vârstă de 60 de ani.

Arhiepiscop al Budapestei şi preşedintele conferinţei conferinţelor episcopale din Europa (CCEE) din 2006, Erdö s-a numărat deja printre favoriţi şi în 2005. El a fost numit cardinal în 2003, la vârsta de 51 de ani, de Ioan Paul al II-lea. Apreciat în Europa, el a fost unul dintre primii care au lucrat la înfiinţarea unei universităţi în timpul comunismului.

CHRISTOPH SCHONBORN, austriac, în vârstă de 68 de ani.

Arhiepiscop de Veneţia, într-o ţară în care contestarea ecleziastică este virulentă. El este în acelaşi timp un apropiat şi un elev al lui Joseph Ratzinger, conservator în unele privinţe dar reformist în altele. El a adoptat poziţii ferme împotriva scandalurilor pedofile şi muşamalizarea lor de către liderii Bisericii. El se arată deschis faţă de persoanele divorţate recăsătorite şi homosexuali.

MARC OUELLET, canadian, în vârstă de 68 de ani.

Originar din Quebec, el este unul dintre cei mai apropiaţi ca orientare de Papa Benedict al XVI-lea din Curie, unde este prefect al Congregaţiei pentru episcopi din 2010. Poliglot, el este foarte apreciat în America Latină, unde a lucrat multă vreme. Cu o cultură vastă, el este considerat timid, fin şi autoritar, iar poziţiile sale conservatoare privind moravurile i-au adus o anume impopularitate în Quebec.

SEAN O’MALLEY, american, în vârstă de 68 de ani.

Cardinalul Sean O’Malley din Boston este un profil original în episcopatul american. Capucin, cunoscut pentru simplitatea sa, el a luptat împotriva pedofiliei în dioceza din Boston şi a epurat finanţele diocezei aproape ruinate de despăgubirea victimelor. Dar alegerea unui Papă din Statele Unite, prima putere mondială, ar putea ridica o problemă.

PETER TURKSON, ghanez, în vârstă de 64 de ani.

Cardinalul Kodwo Appiah Turkson, care conduce Consiliul pontifical “Justiţie şi pace”, este implicat în lupta pentru o justiţie mai bună şi distribuirea resurselor mondiale. Dinamic, deschis, el a difuzat totuşi în timpul unui sinod recent o înregistrare video foarte controversată despre pericolele demografice pe care le-ar ridica islamul în Europa. Presa americană l-a criticat pentru declaraţiile sale, afirmând că tradiţiile africane protejează pedofilia şi homosexualitatea.

ODILO SCHERER, brazilian, în vârstă de 63 de ani.

Arhiepiscop din 2002, aflat la conducerea celei mai mari dioceze din America Latină, Sao Paolo, el este principalul candidat al unui continent foarte catolic care se străduieşte să promoveze “favoriţi” la Sfântul Scaun. Deţinând o experienţă în Curie, el este cunoscut pentru buna gestionare a diocezei, pentru cultura sa şi pentru o oarecare deschidere pragmatică ce face din el un moderat.

LUIS ANTONIO TAGLE, filipinez, în vârstă de 55 de ani.

Tânărul arhiepiscop de Manilla, cardinal de anul trecut, el este preferatul presei, care salută charisma şi deschiderea sa. El a plâns atunci când Papa i-a înmânat bereta de cardinal şi se vrea purtătorul de cuvânt al unei Biserici minoritare, aproape de oameni, implicat social, chiar dacă pare pe aceeaşi linie cu Roma în privinţa moravurilor.