Cine era Andrei Portnov, fostul oficial ucrainean asasinat în apropiere de Madrid

Andrei Portnov, fost consilier de vârf al preşedintelui ucrainean destituit Viktor Ianukovici, a fost împuşcat mortal miercuri într-un cartier bogat din afara Madridului.

Se crede ca fostul oficial ar fi fost ucis la scurt timp după ce şi-a lăsat copiii la American School of Madrid, o şcoală privată de elită din suburbia Pozuelo de Alarcón. La momentul redactării acestui articol, atacatorii sunt încă în libertate, iar motivele crimei rămân necunoscute.

Siteul Meduza transmite că Portnov, în vârstă de 51 de ani, a fugit din Ucraina în timpul Revoluţiei din Maidan din 2014, dar s-a întors cinci ani mai târziu, după alegerea lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte.

Trezoreria SUA a impus sancţiuni împotriva lui Portnov în 2021, invocând acuzaţii de corupţie şi luare de mită.

El a fugit din nou din Ucraina după invazia rusă din 2022, în ciuda restricţiilor impuse în timpul războiului asupra bărbaţilor în vârstă de recrutare care doreau să părăsească ţară.

Meduza trece în revistă controversata carieră politică a lui Portnov.

Portnov a fost ucis în faţa şcolii copiilor săi din Pozuelo de Alarcón de către nişte bărbaţi înarmaţi neidentificaţi, care au tras asupra sa de mai multe ori în timp ce se urca în maşină, potrivit presei spaniole.

El Pais a relatat că doi sau trei atacatori au fugit de la locul faptei după împuşcături. Potrivit El Mundo, poliţia suspectează că uciderea ar putea fi legată de „reglarea conturilor” între grupuri ale crimei organizate sau că ar avea motive politice.

Născut în Luhansk, Portnov era avocat de profesie. S-a mutat la Kiev la sfârşitul anilor 1990, unde a început să lucreze pentru Comisia Naţională pentru Securitate şi Bursa de Valori. A fost ales în parlamentul ucrainean în 2006, ca membru al unui bloc politic condus de prim-ministrul de atunci, Iulia Timoşenko. Portnov a devenit şeful echipei juridice a Iuliei Timoşenko şi i-a apărat interesele în instanţă, inclusiv în mai multe procese împotriva fostului preşedinte ucrainean pro-occidental Viktor Iuşcenko.

În 2010, Portnov s-a alăturat administraţiei Ianukovici, care îi succedase lui Iuşcenko la preşedinţie. Ianukovici, considerat o păpuşă a Rusiei, l-a numit pe Portnov şef adjunct al cabinetului său şi responsabil cu reforma judiciară.

În timpul protestelor Euromaidan din 2013-2014, Portnov, împreună cu Olena Lukaş, ministrul Justiţiei de atunci, a făcut parte din grupul de lucru al lui Ianukovici pentru soluţionarea crizei politice. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în februarie 2014, Portnov a fugit din Ucraina în Rusia, apoi s-a mutat în Austria. Ulterior, el a declarat pentru Ukrainska Pravda că aderarea la grupul de lucru al lui Ianukovici a fost o „mare greşeală”, afirmând că „rolul de a fi faţa Anti-Maidan ne-a revenit nouă”.

Autorităţile ucrainene au deschis mai multe anchete penale împotriva lui Portnov după ce acesta a fugit din ţară, inclusiv pentru trădare, abuz în serviciu şi delapidare. Portnov, care a fost ulterior supus sancţiunilor UE, a negat toate acuzaţiile aduse împotriva sa. UE a ridicat sancţiunile împotriva lui în urma unei hotărâri judecătoreşti din 2015 în favoarea sa.

Portnov s-a întors în Ucraina în 2019, la scurt timp după alegerea lui Volodimir Zelenski în funcţia de preşedinte. „Prieteni, nu am mai fost în ţara mea de mai bine de cinci ani. Şi astăzi vreau să transmit un semnal de încredere miilor de oameni care au părăsit Ucraina. Este timpul să ne întoarcem, să construim şi să restaurăm”, a scris el pe Telegram la acea vreme.

După întoarcerea în Ucraina, Portnov a început să depună plângeri penale împotriva predecesorului lui Zelenski, Petro Poroşenko. În cererile adresate Biroului Naţional de Investigaţii, el l-a acuzat pe fostul preşedinte de preluarea puterii, trădare şi crime economice, precum şi de abuz în serviciu, solicitând confiscarea averii sale din Ucraina şi din străinătate.

Anchetatorii ucraineni au deschis în cele din urmă o anchetă preliminară pentru a stabili dacă Poroşenko a comis trădare prin semnarea acordurilor de la Minsk din 2015, care vizau soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.

Potrivit agenţiei de ştiri ucrainene Liga, Portnov „şi-a creat imaginea unei persoane apropiate echipei [lui Zelenski]” datorită prieteniei sale cu Andri Bohdan, pe atunci şeful de cabinet al lui Zelenski, şi legăturilor cu finanţatorii campaniei electorale. Cu toate acestea, Zelenski a negat public că Portnov ar avea vreo influenţă asupra administraţiei sale, declarând jurnaliştilor: „Nu îl cunosc pe domnul Portnov”.

Trezoreria SUA l-a sancţionat pe Portnov pentru presupusă corupţie în 2021, descriindu-l pe fostul oficial ca pe un cunoscut „combinator din Justiţie”, care „şi-a cultivat relaţii extinse cu aparatul judiciar şi de aplicare a legii din Ucraina prin mită”. „Începând din 2019, Portnov a luat măsuri pentru a controla sistemul judiciar ucrainean, a influenţa legislaţia, a plasa funcţionari loiali în funcţii de conducere şi a cumpăra decizii judecătoreşti”, a declarat Trezoreria.

În iunie 2022, jurnaliştii de la Schemes, un proiect de investigaţie condus de Serviciul ucrainean al RFE/RL, au raportat că Portnov a fugit din Ucraina printr-un punct de control de la frontiera cu Ungaria, în ciuda interdicţiei din timpul războiului pentru bărbaţii de vârstă militară de a părăsi ţara. Într-o anchetă anterioară, Schemes a dezvăluit că familia lui Portnov deţinea proprietăţi imobiliare de lux în Moscova împreună cu prietenii ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

Portnov era, de asemenea, cunoscut pentru frecventele procese de calomnie intentate împotriva mass-media ucraineană, pe care le câştiga de fiecare dată. În decembrie 2024, reţeaua media ucraineană Mediarukh (Media Movement) a solicitat public preşedintelui Zelenski să propună sancţiuni împotriva lui Portnov, invocând anchete jurnalistice care susţineau că acesta continuă să exercite influenţă asupra sistemului judiciar ucrainean.