Cinci motive pentru care mâncăm mai mult decât ar trebui

Lăsând la o parte mesele bogate de sărbători cu nenumărate bunătăţi (pe care nu ne putem abţine să nu le gustăm!), în restul anului putem controla cantitatea de mâncare pe care o înghiţim şi ne putem controla atunci când stomacul este deja plin. În realitate, depăşim adesea limita, realizând acest lucru numai la sfârşitul mesei (sau când ne urcăm pe cântar!). Dar, ce ne face să exagerăm? Iată o listă cu cel puţin cinci factori.

1) Dimensiunea porţiei: „Să mănânci cu ochii” nu este doar un mod de a spune: aspectul vizual al felurilor de mâncare ne influenţează senzaţia de saţietate. Se ştie, de exemplu, că farfuriile de dimensiuni mari sunt duşmanii dietei, deoarece par goale şi ne încurajează să luăm produse de mai multe ori. Unele experimente efectuate pe porţii şi pofta de mâncare au demonstrat că dacă o farfurie de supă, este umplută pe ascuns cu un pai invizibil, consumatorul consumă cu 73% mai multă cantitate de supă fără să-şi dea seama. În practică, studiile efectuate demonstrează că mâncăm tot ce avem în faţă sau aproape, acordând foarte puţină atenţie cantităţii.

2) Varietatea: După ce am consumat o anumită porţie dintr-un fel de mâncare, de obicei ne plictisim de acel gust, fenomen pe care experţii îl definesc saţietate specifică senzorială. Cu toate acestea, atunci când găsim pe masă o gamă largă de feluri de mâncare, efectul se estompează şi gustul este provocat în mod constant.

Studiile ştiinţifice arată că se mănâncă de patru ori mai mult decât în mod normal atunci când avem la dispoziţie alimente de gusturi diferite. Acesta este motivul pentru care sunt puţini cei care se pot abţine în faţa unui bufet bogat, plin de bunătăţi.

3) Distragerea: de multe ori servim prânzul sau cina în faţa televizorului în timp ce vizionăm serialele preferate, sau verificăm Instagram, Facebook, sau lucrăm. Aceste activităţi interferează cu procesele care, în mod normal, ne permit să apreciem gustul mâncării - mai întâi - şi apoi să simţim sentimentul de saţietate. Avem tendinţa să consumăm mai multe alimente şi nu doar în timpul mesei: elementul care deranjează ne face să nu conştientizăm ceea ce am mâncat chiar timp de câteva ore, motiv pentru care vom exagera şi la mesele ulterioare.

4) Alcoolul: În afară de faptul că reduce auto-controlul şi creşte impulsivitatea, alcoolul poate face ca unele alimente să devină mai apetisante şi să scadă conştientizarea interoceptivă - percepţia semnalelor interne ale propriului corp, cum ar fi ritmul cardiac şi respiraţia, senzaţia de foame şi de saţietate, peristaltismul intestinal şi alţi parametri. Persoanele care au această capacitate de a-şi "asculta" corpul mai dezvoltată tind să aibă o greutate corporală ce conferă sănătate.

5) Compania: Experienţa unei mese luate împreună cu prietenii este, aşa cum ştim cu toţii, un liant social puternic: mâncând mai ales în compania unor persoane pe care le cunoaştem bine, ne face de multe ori să consumăm mai mult, deoarece alegerile comesenilor noştri ne fac poftă (şi chiar îmbunătăţesc gustul mâncării pe care suntem pe cale să o consumăm).

În câteva cuvinte, pentru a combate mâncatul în exces fără prea multe sacrificii, ar trebui să ne concentrăm pe felul de mâncare, să evităm distragerea şi să mâncăm în farfurii mai mici, adică porţii moderate. Cercetările arată că mâncatul cu atenţie reduce aportul caloric curent şi ulterior prin creşterea gradului de conştientizare şi a memoriei pentru alimentele consumate.

Cu siguranţă cântarul ne va mulţumi!

Articol de referinţă: Five reasons why we overeat