China construieşte primul puţ la mare adâncime în Marea Chinei de Sud

China a finalizat recent construirea primului puţ la mare adâncime în Marea Chinei de Sud, un progres tehnic al activităţilor statului comunist de forare în largul mării, în contextul în care ţara urmăreşte să îşi asigure mai multe resurse energetice.

Între timp, conglomeratul japonez Toshiba, a declarat că o tranzacţie de vânzare a gazului său natural lichefiat american unei companii chineze a eşuat din cauza faptului că s-au înregistrat întârzieri în obţinerea aprobării de la autorităţile americane.

În 8 aprilie, China National Offshore Oil Corp. (CNOOC), cel mai mare producător de petrol din ţară, a anunţat pe website-ul său oficial că primul puţ construit pe plan intern pentru operaţiuni de foraj, localizat în partea estică a Mării Chinei de Sud, a fost finalizat în 1 aprilie.

Puţul va furniza gaz natural lichefiat (GNL) şi ţiţei către Guangdong-Hong Kong-Macao Greater Bay Area, o regiune din sudul Chinei pe care Beijingul speră să o transforme într-un centru economic de înaltă tehnologie.

Lin Boqiang, directorul Centrului de Cercetări Economice pentru Energie de la Universitatea Xiamen, a declarat publicaţiei de stat Global Times că, deoarece Greater Bay Area urmează să devină un centru al comerţului, “un puţ pentru gaz în apropierea zonei poate reduce în mod semnificativ presiunea pentru asigurarea unei surse stabile de livrare a energiei”.

Puţul a fost săpat de platforma de foraj offshore HYSY 981, care a fost de asemenea produsă de CNOOC. De asemenea, puţul are o lungime de 4.660 de metri şi o adâncime verticală de 2.529 de metri.

Dar construirea puţului nu a fost lipsită de controverse. Puţul a fost construit în teritoriul disputat din Marea Chinei de Sud, declanşând dese confruntări între navele vietnameze şi forţele maritime chineze.

De exemplu, în mai 2014, cele două ţări s-au ciocnit în largul mării după ce CNOOC a mutat platforma HSY 981 pentru a fora puţuri de testare în largul coastei centrale vietnameze, potrivit unui raport Reuters. Ulterior, compania şi-a retras platforma după proteste şi revolte la scară mare în Vietnam.

China, care este un consumator major de energie, nu poate produce suficient petrol şi gaz, astfel că a fost nevoită să importe ţiţei din Rusia, Arabia Saudită, Angola, Irak, Iran şi din alte surse.

Potrivit datelor oficiale chineze publicate în 14 ianuarie, China a importat anul trecut aproximativ 461,9 milioane de tone metrice de ţiţei, în valoare de 236,87 miliarde de dolari.

În ultimii ani, regimul comunist chinez şi-a îndreptat atenţia către GNL – gaz natural răcit şi comprimat în formă lichidă (la minus 260 grade Fahrenheit), ce poate fi transportat eficient pe mare sau uscat - importând combustibilul din Australia, Qatar şi Malaezia.

Cumpărarea unor mari cantităţi de GNL din SUA este un punct important în negocierile comerciale în desfăşurare sino-americane. SUA este cel mai mare producător de gaz natural lichefiat şi ţiţei din lume.

China a importat 125,4 miliarde de metri cubi de gaz natural în 2018, dintre care 59% a fost GNL, potrivit datelor publicate de China National Petroleum Corporation Economy and Technology Institute.

Pentru a-şi asigura o sursă stabilă de aprovizionare cu GNL, Beijingul caută oportunităţi în afara ţării.