SUA ar tempera cererile de reducere a subvenţiilor industriale acordate de statul chinez [surse]

(Fred Dufour/Getty Images)

După o opoziţie puternică a Chinei, negociatorii americani aparent şi-au temperat cererile ca Beijingul să îşi limiteze subvenţiile industriale ca o condiţie pentru încheierea unui acord comercial, au afirmat două surse la curent cu discuţiile dintre cele două tabere, potrivit Reuters.

Dacă se confirmă ideea, acesta ar reprezenta un pas înapoi făcut de SUA în ceea ce priveşte un obiectiv esenţial al discuţiilor comerciale cu statul comunist chinez.

Cele mai mari două economii globale se află de 9 luni într-un război comercial care a costat miliarde de dolari, a agitat pieţele financiare şi afectat lanţurile de aprovizionare.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a aplicat tarife la importuri chineze în valoare de 250 miliarde de dolari cu scopul de a presa China să renunţe la unele politici – inclusiv subvenţiile industriale – despre care Washingtonul consideră că afectează companiile americane ce concurează cu firmele chineze. Beijingul a răspuns prin aplicarea propriilor tarife la o serie de importuri americane.

Problema subvenţiilor industriale este spinoasă deoarece este interconectată cu politica industrială a guvernului comunist chinez. Beijingul acordă subvenţii şi scutiri fiscale companiilor deţinute de stat şi sectoarelor considerate strategice pentru dezvoltarea economică pe termen lung. Preşedintele chinez Xi Jinping a întărit rolul statului în anumite domenii ale economiei ţării.

Pentru a obţine un acord în următoarea lună sau perioadă, negociatorii americani s-au resemnat să obţină un progres mai mic decât şi-ar fi dorit în ceea ce priveşte reducerea respectivelor subvenţii, concentrându-se în schimb pe alte domenii în care consideră că cererile lor sunt mai uşor de atins, au declarat sursele.

Aceste domenii includ suspendarea transferurilor forţate de tehnologie, îmbunătăţirea protecţiei proprietăţii intelectuale şi extinderea accesului pe pieţele chineze, au declarat sursele. China deja a cedat puţin în aceste probleme.

“Nu este ca şi cum problema [subvenţiilor industriale] nu va fi abordată, dar aceasta nu va fi foarte detaliată sau specifică”, a precizat o sursă familiară cu discuţiile sino-americane.

“Dacă negociatorii americani definesc succesul ca fiind o schimbare a modului în care funcţionează economia Chinei, atunci acest lucru nu se va întâmpla niciodată”, a declarat o altă sursă la curent cu negocierile comerciale.

“Un acord care îl face pe [preşedintele chinez] Xi [Jinping] să pară slab nu este un acord care merită atenţia acestuia. Indiferent ce acord obţinem, va fi mai bun decât ceea ce am avut până acum, dar nu va fi suficient pentru unii oameni. Dar aşa este în politică”, a adăugat sursa.

China a promis la începutul acestui an că va pune capăt subvenţiilor alocate industriilor sale interne, în pofida faptului că acestea afectează pieţele, însă nu a oferit detalii privind modalitatea prin care îşi va atinge obiectivul, au declarat în februarie, pentru Reuters, trei persoane familiare cu discuţiile comerciale dintre Washington şi Beijing.

Unul dintre principalele teme ale negocierilor este înlăturarea tarifelor americane în valoare de 250 miliarde de dolari. Comunitatea comercială se aşteaptă în mare parte ca negociatorii americani să menţină o parte din tarifele aplicate produselor chineze, măsuri pe care SUA le consideră un răspuns la pagubele provocate ani de zile economiei sale de către practicile comerciale nedrepte ale Chinei.

Un alt punct de tensiune între cele două ţări – telecomunicaţiile – ar putea forţa China să mărească rolul statului în loc să îl reducă, a precizat una dintre surse.

Negocierile comerciale au loc în contextul în care SUA a încercat să convingă aliaţii că firma de telecomunicaţii Huawei reprezintă un risc pentru securitatea naţională şi ca urmare aceştia să nu mai utilizeze echipamente Huawei în construirea reţelelor lor naţionale 5G.

Dar în demersurile sale, SUA a primit la sfârşitul lunii martie o lovitură puternică din partea UE. La doar câteva zile după ce Beijingul a anexat în mod oficial Italia în Iniţiativa Centura şi Drumul (ICD), blocul a decis să respingă eforturile Washingtonului de a înlătura prezenţa tehnologiei Huawei de pe piaţa globală 5G. În primul rând, capitalele UE au respins individual în unanimitate avertizările SUA că Huawei prezintă un risc pentru securitatea naţională şi au refuzat să elimine utilizarea echipamentelor Huawei în construirea reţelelor lor naţionale 5G. Iar în 26 martie, Comisia Europeană a acceptat în mod tacit Huawei prin faptul că a refuzat să recomande ca statele membre să excludă compania, o recomandare făcută în cadrul unui set de linii directoare privind securitatea, a precizat Reuters.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motiv de securitate.

Subvenţiile şi scutirile fiscale au fost o sursă de tensiune între Statle Unite şi China timp de mulţi ani.

Washingtonul susţine că Beijingul a eşuat să se conformeze obligaţiilor sale ce decurg din reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) cu privire la subvenţiile care afectează atât importurile, cât şi exporturile.