Chile: Un oraş incaş ascuns a fost descoperit sub Santiago

Anchetatorii chilieni au recuperat obiecte arheologice, hărţi şi scrieri care demonstrează că Santiago, capitala chiliană, a fost fondată pe un centru urban incaş.

Această teorie a existat timp de decenii, dar nu s-au găsit probe care să o dovedească. Ruben Stehberg, arheolog la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Chile, şi Gonzalo Sotomayor, cercetător la Universitatea Andrés Bello, au încercat să găsească aceste dovezi.

Cercetătorii au descoperit documente şi hărţi coloniale publicate şi nepublicate, care furnizează dovezi puternice privind existenţa unui important centru al civilizaţiei incaşe în Santiago când au sosit spaniolii.

Stehberg şi Sotomayor au înclinat balanţa în favoarea teoriei că Santiago a fost mai degrabă un centru incaş înfiinţat anterior decât un teren relativ nedezvoltat pe care spaniolii şi-au construit coloniile.

Nu departe de râul Mapocho se afla o piaţă publică plină de semne ale unei civilizaţii înfloritoare – case, depozite, şanţuri şi canale – acesta fiind centrul de putere al guvernatorului incaş Quilicanta în timpuri protoistorice (perioada chiar dinainte ca prima cultură să fie înregistrată). Această idee este evidenţiată de studiul lui Stehberg şi Sotomayor publicat în ianuarie.

În 1541, expediţia condusă de Pedro de Valdivia a ocupat acest pământ şi a înfiinţat colonia spaniolă Santiago.

"Această importantă aşezare incaşă de pe malurile râului Mapocho [Santiago] avea un sistem de irigare avansat şi o populaţie indigenă abundentă", se arată în raportul publicat de Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Chile. "Acest aspect l-a convins rapid pe Pedro de Valdivia şi pe oamenii săi să se stabilească în zonă", oraşul fiind numit ulterior "Santiago of New Extremadura."

Cercetătorii adaugă o nouă referinţă istorică la dezbaterea de decenii privind "un tambo mare care se află lângă piaţa din acest oraş," tambo fiind un termen incaş pentru clădire administrativă. Acest tambo s-ar afla în acelaşi loc în care europenii şi-au stabilit piaţa lor principală, Plaza de Armas.

Raportul recunoaşte că este posibil ca spaniolii să fi construit acest "tambo" şi că referinţa incaşă indică o structură spaniolă - dar aceasta ar putea fi citită şi ca o structură incaşă preluată de europeni.

Dovezile arheologice au fost găsite în jumătatea sudică a bazinului râului Mapocho.

Unele descoperiri au fost găsite într-un loc aflat la colţul străzilor Cathedral şi Matucana din Santiago. Cinci situri funerare, cu 22 de vase ceramice incaşe, au fost exhumate în 2001.

Cronicarii citaţi au explicat riturile funerare incaşe: morţii erau îmbrăcaţi în hainele cele mai "intime pe care le-au avut", iar în mâinile li se puneau porumb, fasole, bucăţi de dovleac şi seminţe. Ei erau înfăşuraţi în frânghie şi introduşi în groapă, unde erau plasate ulcioare, oale şi castroane.

După ce au datat mormintele, arheologii au găsit dovezi puternice privind existenţa oraşului incaş înainte de sosirea europenilor în zonă, potrivit raportului.

Stehberg şi Sotomayor au colectat mai multe descrieri ale şanţurilor şi canalelor incaşe, inclusiv hărţi. Cercetătorii îl numesc pe istoricul Geronimo de Vivar, care a fost martor ocular la stabilirea Santiago, un însoţitor al lui Pedro de Valdivia.

"Don Pedro a avut intenţia de a popula un oraş asemănător Cusco, situat pe malurile râului Mapocho, unde indienii puteau să îi servească", a scris Vivar. Oraşul incaş se potriveşte cu această descriere, susţin Stehberg şi Sotomayor.