Centrul de Resurse Juridice din RM: Domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor necesită îmbunătăţiri esenţiale

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a monitorizat felul în care organele disciplinare subordonate Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aplicat legislaţia în ultimii doi ani ca urmare a faptului că la 1 ianuarie 2015, a intrat în vigoare Legea nr. 178 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor. Această lege a introdus un şir de îmbunătăţiri legislaţiei ce ţine de răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar a creat şi unele dificultăţi în practica organelor disciplinare. La 28 noiembrie 2016 CRJM a lansat studiul „Analiza legislaţiei şi practicii privind răspunderea disciplinară a judecătorilor”. Acest studiu analizează practica organelor disciplinare pentru anii 2015-2016 şi identifică un şir de carenţe în legislaţia ce ţine de acest domeniu.

Potrivit unui comunicat de presă, autorii studiului constată că în Moldova încrederea în justiţie este foarte mică. În noiembrie 2011 nu aveau încredere în justiţie 74,5% din populaţie, iar în octombrie 2016 deja 89,6% din populaţie. În ultimii ani autorităţile au adoptat un şir de măsuri de reformare a sectorului justiţiei, iar procentul încrederii populaţiei în justiţie continuă să scadă. Acest lucru ar trebui să alarmeze autorităţile naţionale şi sistemul judiciar şi să-i determine să întreprindă măsuri efective pentru îmbunătăţirea activităţii sistemului de justiţie. Răspunderea disciplinară este unul din domeniile cruciale care ar putea contribui la sporirea încrederii în justiţie, dar acesta necesită îmbunătăţiri atât la nivel legislativ, cât şi la nivel de aplicare a legislaţiei.

În ceea ce priveşte practica organelor disciplinare, autorii studiului recomandă Inspecţiei Judiciare de pe lângă CSM să efectueze verificări obiective şi imparţiale în cauzele tuturor judecătorilor. Această recomandare vine în urma constatării abordărilor selective în câteva cauze de rezonanţă, în special cu privire la preşedinţi de instanţe şi Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

Colegiul Disciplinar a primit recomandări să-şi îmbunătăţească practica de motivare a hotărârilor, în special în ceea ce priveşte individualizarea sancţiunilor disciplinare şi motivarea separată pe fiecare abatere invocată. Autorii studiului au recomandat Colegiului Disciplinar să elaboreze ghiduri de unificare a practicii în acest sens.

Pentru CSJ, autorii studiului au recomandat ca aceasta să renunţe la practica de a analiza contestaţiile disciplinare doar în partea procedurii, având în vedere faptul că Legea nr. 178 nu prevede această excepţie şi CSJ poate examina cauzele disciplinare şi pe fond. De asemenea, CSJ este chemată să publice motivarea tuturor hotărârilor emise pe marginea contestaţiilor disciplinare. În anul 2016, spre exemplu, CSJ nu a publicat hotărârile motivate decât în una din cele 9 cauze în care a publicat dispozitivele.

În ceea ce priveşte propunerile de modificare a legii, CRJM recomandă acordarea Inspecţiei Judiciare a competenţei de a intenta procedurile disciplinare şi prevederea unui rol clar de prezentare a învinuirii în faţa Colegiului Disciplinar şi altor organe disciplinare. Odată cu aceste modificări, autorii studiului atrag atenţia asupra necesităţii de a spori autonomia Inspecţiei Judiciare faţă de CSM şi prevederea unor proceduri clare şi transparente de numire a inspectorilor-judecători, precum şi de responsabilizare când aceştia nu-şi îndeplinesc atribuţiile.

De asemenea, având în vedere necesitatea simplificării mecanismului răspunderii disciplinare a judecătorilor, şi faptul că modul de formare şi componenţa Colegiului Disciplinar şi a CSM sunt similare, autorii studiului propun excluderea procedurii de contestare a hotărârilor Colegiului Disciplinar la CSM şi recomandă contestarea acestora direct la CSJ, pe fond şi procedură.