CEDO: Marea Britanie nu este obligată să desfăşoare o anchetă privind dezinformarea rusă
O tentativă a trei foşti parlamentari britanici de a forţa guvernul Regatului Unit să iniţieze o anchetă privind impactul dezinformării ruse asupra votului pentru Brexit şi asupra altor alegeri recente a eşuat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), relatează The Guardian.
Curtea de la Strasbourg a decis, marţi, că statele au o „largă marjă de apreciere” în stabilirea modului în care combat tentativele de ingerinţă electorală şi a respins cazul depus de Ben Bradshaw, Caroline Lucas şi Alyn Smith.
Deşi cei şapte judecători ai instanţei au recunoscut că „au existat fără îndoială deficienţe” în reacţia iniţială a Regatului Unit faţă de acuzaţiile de ingerinţă rusă în referendumul din 2016, acele lacune au fost ulterior compensate.
Ei au menţionat că în Regatul Unit au avut loc două anchete, inclusiv raportul privind Rusia al comitetului de informaţii şi securitate din 2020, precum şi o serie de acte legislative, printre care Legea Securităţii Naţionale din 2023, ca răspuns la această problemă.
„Deşi reclamanţii au criticat aceste măsuri drept ‘prea puţine, prea târziu’, ele par totuşi să răspundă punctelor ridicate de aceştia”, au concluzionat judecătorii în hotărârea publicată marţi dimineaţă.
Foştii parlamentari şi echipa lor juridică au declarat că sunt mulţumiţi de anumite aspecte ale deciziei, subliniind că este pentru prima dată când Curtea Europeană a analizat modul în care democraţiile ar trebui să se apere de amestecuri externe.
„Este extrem de important faptul că instanţa a admis în cazul nostru că ingerinţa străină reprezintă o ameninţare la adresa dreptului nostru la alegeri libere şi corecte şi că recunoaşte că vor exista situaţii în care statele au datoria să investigheze”, a spus Lucas.
Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că instanţa nu a constatat nicio încălcare a legislaţiei privind drepturile omului. Acesta a adăugat că Regatul Unit este „angajat în protejarea proceselor noastre electorale” şi a evidenţiat planurile anunţate săptămâna trecută pentru închiderea lacunelor legislative care ar putea permite influenţa banilor străini în alegerile britanice.
Rusia a fost acuzată în mod repetat că încearcă să influenţeze alegerile occidentale în interesul Kremlinului, inclusiv prin spargerea şi publicarea de e-mailuri sensibile ale Partidului Democrat în iulie 2016, înainte de alegerea lui Donald Trump ca preşedinte.
Moscova a încercat, de asemenea, să intervină în alegerile din Regatul Unit din 2019, amplificând un dosar NHS obţinut ilegal, care a ajuns în mâinile lui Jeremy Corbyn – deşi liderul laburist de la acea vreme nu avea cunoştinţă de efortul de diseminare.
Totuşi, Curtea Europeană a concluzionat că, deşi ameninţarea reprezentată de dezinformare nu trebuie subestimată, impactul precis al eforturilor de interferenţă ale Rusiei sau ale altor actori este „dificil de evaluat cu exactitate” şi, în special, „impactul pe care acestea l-ar putea avea asupra alegătorilor individuali şi, prin extensie, asupra rezultatului unei alegeri anume”.
Cei trei foşti parlamentari – din partea Laburiştilor, Partidului Verzilor şi SNP – toţi oponenţi ai Brexitului, au iniţiat o cerere de revizuire judiciară la Înalta Curte, după publicarea raportului privind Rusia. După ce aceasta a fost respinsă la Londra, ei s-au adresat Curţii de la Strasbourg, care a considerat cazul lor admisibil.
Foştii parlamentari au susţinut că guvernul Regatului Unit şi agenţiile de informaţii nu au efectuat nicio evaluare adecvată a tentativelor Kremlinului de a interfera cu votul pentru Brexit, ceea ce, în opinia lor, constituie o încălcare a articolului 3, protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la alegeri libere.
Marţi, judecătorii au concluzionat că „orice deficienţe nu pot fi considerate suficient de grave pentru a fi afectată însăşi esenţa” drepturilor celor trei foşti parlamentari de a participa la alegeri libere şi corecte.
Deşi democraţiile nu ar trebui „să rămână pasive” în propria lor apărare, „acestora trebuie să li se acorde o largă marjă de apreciere” în a decide cum să procedeze, au decis judecătorii. Eforturile de combatere a dezinformării trebuie echilibrate cu libertatea de exprimare, mai ales într-o perioadă electorală, au adăugat aceştia.
