Ce spune preşedintele despre cazul fostului colonel de Securitate înmormântat cu onoruri militare şi salve de puşcă

Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, marţi, în cadrul conferinţei de presă săptămânale de la Cotroceni, despre cazul unui fost colonel de Securitate - condamnat definitiv într-un proces cu CNSAS pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale -, care a fost înmormântat cu onoruri militare şi salve de puşcă.

Reporter: Jandarmeria Română a oferit onoruri militare la sfârşitul săptămânii trecute unui ofiţer de securitate dovedit de justiţie că ar fi fost operator de Poliţie politică şi care a anchetat printre altele şi pe doamna Doina Cornea. La începutul anului s-a întâmplat o situaţie similară cu unul dintre cei care au anchetat studenţii din 1956. Ce trebuie să se întâmple ca astfel de instituţii să nu mai recurgă la gesturi de onoare faţă de oameni care s-au întors împotriva poporului român?

Iohannis: Voi verifica acest aspect menţionat de dumneavoastră, iar dacă aşa s-a întâmplat, atunci cu siguranţă cei responsabili vor trebui să dea explicaţii. Însă ce trebuie să facem? Ei, asta ceea ce am explicat adineauri. Trebuie să facem alegeri ca să avem un Parlament care acum, în 2020 reflectă voinţa românilor şi pentru a putea repara multiplele legi care au fost pur şi simplu stricate de majoritatea pesedistă din Parlament şi să venim cu legi care permit mersul accelerat spre ceea ce am numit eu "România normală".

Cazul fostului colonel de Securitate înmormântat cu onoruri

Cel care a dezvăluit public situaţia a fost Mihai Demetriade, consilier superior la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

"Jandarmeria română, una din cele mai puţin reformate instituţii din România, recidivează pe câmpul, atât de prost înţeles, al memoriei şi legitimităţii instituţionale. În Cluj, ieri, a fost înmormântat un fost ofiţer de securitate, condamnat definitiv într-un proces cu CNSAS pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Este vorba de colonelul Ioan D. Gocan (n. 25.02.1932 – sat Şardu, comuna Sînpaul, Cluj, decedat pe 3 noiembrie a.c.), numit în colectivul de conducere al Inspectoratului de securitate judeţean Cluj încă din 18 februarie 1968. Omul era maior atunci, fiind numit şeful Secţiei III (Contraspionaj) la Securitatea municipiului Cluj. Devine lt. col. în iulie 1972, ocupând funcţia de adjunct şef Serviciu Contraspionaj. A tot activat pe aceeaşi linie, contraspionajul, dar pentru că urmase şi un curs de cercetări penale, avea atribuţii şi pe linia asta. Era, cu alte cuvinte, şi anchetator. Ultimul grad în Securitate a fost cel de colonel, lucrând pe aceeaşi linie, Serviciul 3 – Contraspionaj. Implicat în multe cazuri de urmărire prin DUI a diverselor voci protestatare sau dizidente, cazul cel mai cunoscut fiind obiectivul ‘Diana’ (Doina Cornea)", a precizat Demetriade, pe pagina sa de Facebook.

Mai mult, consilierul a prezentat un pasaj din ceea ce scria, în 1984, fostul colonel despre opozanta anticomunistă Doina Cornea:

"Având concepţii politico-filozofice străine ideologiei noastre, sub influenţa legăturilor cu cetăţenii străini menţionaţi, C.[ornea] D.[oina] a trecut şi în ultima perioadă în mod deschis la acţiuni denigratoare şi ostile regimului nostru, exercitând influenţă negativă îndeosebi asupra studenţilor şi în mediul relaţiilor sale mai apropiate. Pentru contracararea şi anihilarea activităţilor sale negative, la propunerea noastră, cu aprobarea Comitetului Judeţean P.C.R., la 03.02.1982 a fost pusă în discuţia colectivului de muncă - de către conducerea Universităţii. Cu această ocazie, a adoptat o atitudine de justificare şi minimizare a faptelor, iar ulterior nu a întreprins nimic pentru a-şi revizui activitatea, în luna august 1982, a scos din ţară prin fiica sa, care a fost ca turistă în România, un material deosebit de duşmănos şi denigrator la adresa realităţilor social-politice din ţara noastră, ce a fost difuzat de postul de radio «Europa Liberă»."

Cu toate acestea, susţine Mihai Demetriade, conducerea Jandarmeriei Cluj a decis să participe la înmormântarea unui fost ofiţer al Securităţii, condamnat de statul român definitiv pentru fapte care încalcă legislaţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, punând în scenă onoruri militare, salve de puşcă şi tricolorul în vânt, “legitimându-se, prin asta, de la fostele lui fapte de arme”.

"Mă întreb, retoric, dacă nu suntem în faţa unei mari probleme legată de simbolurile statului, puse în slujba onorării unui fost lucrător al principalului organ represiv al statului totalitar. Momentul sublim s-a produs ieri, 6 noiembrie, la cimitirul Cordoş, unde a fost înmormântat fostul ofiţer. Poate şefii Jandarmeriei Cluj îşi fac timp, printre gloanţe trase, onoruri la drapel, cocarde tricolore şi lacrimi, să citească. De pildă ce spun judecătorii în 2011, apropos de eternele scuze ale securiştilor: ‘De asemenea, nici împrejurarea că ar fi respectat reglementările specifice din epocă nu prezintă, de asemenea, nicio relevanţă, activităţile desfăşurate de reclamant fiind analizate din perspectiva respectării prevederilor constituţionale, în considerarea supremaţiei acestora, respectiv a tratatelor şi pactelor internaţionale semnate de România în epocă’", a mai afirmat consilierul CNSAS.

Totodată, Demetriade este de părere că fostele "Trupe de Securitate" nu se dezmint şi ne confruntăm cu o mare problemă privind înţelegerea trecutului propriilor instituţii, adăugând că este destul de grav că Jandarmeria n-a reuşit să-şi construiască o legitimitate simbolică din perioada post-totalitară şi poartă o nedisimulată admiraţie Securităţii.

"[Ne confruntăm cu – n.r.] şi o mai mare problemă cu raportul faţă de celelalte instituţii ale statului democratic care l-au condamnat definitiv pe ofiţer (acţiunea CNSAS – verificat în urma accesului la dosar, ca lucrător, dosarul 10239/2/2009, şi stabilită calitatea de lucrător prin Sentinţa civilă definitivă 7238/02.11.2011 şi Curtea Constituţională, în 2011, care prin Decizia nr. 760 i-a respins ofiţerului o invocată excepţie de neconstituţionalitate pe OUG 24/2008)", a adăugat Demetriade.

Nu în ultimul rând, consilierul CNSAS a transmis că Jandarmeria Cluj are de dat explicaţii şi scuze publice în legătură cu gestul şi ignoranţa sa, precum şi în legătură cu sfidarea deciziilor unor instanţe judecătoreşti.