Curtea de Justiţie a UE, despre compensarea muncii suplimentare a magistraţilor: Nu e obligatoriu să primească bani mai mulţi

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat astăzi, 13 noiembrie, o decizie care pare să spulbere speranţa preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, de a obţine mai mulţi bani pentru munca suplimentară a judecătorilor, relatează G4Media.

În esenţă, CJUE a stabilit că „un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente propriului post, nu are dreptul, în mod necesar, la o compensaţie financiară”.

Totodată, Curtea a precizat că „principiul independenţei judecătorilor nu se opune unei reglementări naţionale care prevede doar acordarea de timp liber în compensare pentru munca suplimentară, excluzând orice plată financiară pentru orele efectuate în plus”.

Cazul care a dus la decizia CJUE

Cazul a fost iniţiat de un judecător de la Tribunalul Galaţi, identificat prin iniţialele H.Z., care a reclamat că, în anii 2019 şi 2020, a efectuat ore suplimentare şi a solicitat să fie plătit din fondurile necheltuite aferente posturilor vacante.

În 2023, Tribunalul Bucureşti i-a respins cererea ca neîntemeiată, argumentând că două ordonanţe de guvern interziceau acordarea de compensaţii financiare pentru munca suplimentară, aceasta putând fi compensată doar prin timp liber.

Judecătorul a atacat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, care a suspendat procesul şi a solicitat CJUE o interpretare preliminară privind compatibilitatea acestei interdicţii cu principiul independenţei justiţiei consacrat de dreptul Uniunii Europene.

În hotărârea sa, CJUE a concluzionat că „principiul independenţei judecătorilor nu este afectat de o reglementare naţională care prevede doar acordarea de timp liber în compensare pentru munca aferentă unui post vacant, cu condiţia ca judecătorul să poată beneficia efectiv de acest timp liber”.

Acordul propus de Lia Savonea, ignorat de participanţi

Tot miercuri, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, a prezentat un document intitulat „Acord pentru Justiţie şi stabilitate instituţională”, în care, printre propuneri, se regăsea şi ideea ca economiile făcute la buget prin neocuparea unor posturi din sistemul judiciar să fie folosite pentru compensarea suplimentară a judecătorilor cu volum mare de activitate.

Documentul a fost prezentat în cadrul unei întâlniri la Palatul Cotroceni între liderii Coaliţiei şi reprezentanţii sistemului judiciar. Potrivit unor surse citate, „acordul nu a stârnit un mare entuziasm” şi a fost, în mare parte, ignorat.

Interesant este că, deşi în primul punct al acordului se prevedea obligaţia semnatarilor de a respecta deciziile instanţelor judecătoreşti, ale Curţii Constituţionale şi recomandările Comisiei Europene, lipsea o prevedere esenţială – aceea de a respecta deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, obligaţie prevăzută explicit în Constituţia României.