CSM, reacţie după eşecul negocierilor pe tema pensiilor magistraţilor. Se spală pe mâini că România ar putea pierde bani din PNRR
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a confirmat, într-un comunicat de presă, că discuţiile purtate miercuri la Palatul Cotroceni pe tema reformei pensiilor magistraţilor au eşuat şi susţin că reprezentanţii magistraţilor au manifestat „deschidere pentru rezolvarea problemelor”.
CSM ţine să transmită că pensiile magistraţilor reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu şi neagă că au cerut reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.
Ei mai susţin că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condiţiile de pensionare a magistraţilor.
Redăm comunicatul CSM
"La data de 12 noiembrie 2025, la iniţiativa Preşedintelui României, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii au participat la Palatul Cotroceni, împreună cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la o întâlnire cu prim-ministrul Guvernului României şi liderii coaliţiei de guvernare, pentru discutarea de principiu a soluţiilor normative de modificare a statutului magistraţilor.
Discuţiile nu au condus la o soluţie agreată de toţi participanţii, cu toate că reprezentanţii Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată şi care să corespundă exigenţelor subliniate constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
În concret, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca şi pentru magistraţi, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluţie identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalţi beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluţie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activităţii. Abordarea autorităţii judecătoreşti a fost şi rămâne raţională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023.
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la asumarea de către instituţiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituţională. Toţi reprezentanţii sistemului judiciar au exprimat susţinerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiţiei în statul de drept şi încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relaţia cu autoritatea judecătorească şi cooperarea instituţională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, dar şi pentru responsabilitate şi colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR. Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.
În ceea ce priveşte condiţionalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanţii sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condiţiile de pensionare a magistraţilor. În acest sens, modificările substanţiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit. Aşa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condiţiile de pensionare a magistraţilor, ci de invalidarea de către Curtea Constituţională a soluţiei fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor.
În altă ordine de idei, contrar unor luări de poziţie exprimate în spaţiul public, măsurile de stabilitate pentru magistraţii aflaţi în activitate, propuse prin Acordul pentru Justiţie şi Stabilitate Instituţională, nu presupun alocarea unor resurse suplimentare, ci se referă la o redistribuire a resurselor financiare deja alocate în cadrul schemelor de personal aprobate şi bugetate. Asemenea măsuri, susţinute şi anterior de Consiliu, ar fi de natură să asigure o soluţie pentru eforturile deosebite pe care magistraţii le depun în activitate, în condiţiile unui volum imens de muncă, al schemelor de personal incomplete şi al imposibilităţii bine cunoscute de compensare a muncii suplimentare prin acordarea de timp liber corespunzător.
Consiliul înţelege pe deplin nevoia societăţii de echilibru şi, în acelaşi timp, rămâne pe deplin fidel misiunii sale constituţionale în a apăra garanţiile de independenţă ale justiţiei", transmite CSM.
