CCR amână din nou verdictul în cazul legii care-i interzice lui Dragnea să fie premier

UPDATE. Curtea Constituţională a amânat din nou decizia în cazul legii care le interzice condamnaţilor penali să fie membri ai Guvernului stabilind următorul termen pe 27 aprilie.

* * *

Curtea Constituţională a României (CCR) va discuta, marţi, sesizarea Avocatului Poporului vizând celebra lege care l-a oprit pe Liviu Dragnea să acceadă la postul de premier, respectiv legea 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

Dezbaterile se reiau în condiţiile în care Curtea Constituţională urma să pronunţe o soluţie pe 21 martie a.c., însă decizia a fost amânată, preşedintele CCR anunţând că speţa este una foarte dificilă.

"S-a amânat pe 4 aprilie pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi acum ne-am cam apropiat de două variante şi va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, stârnind nemulţumirea celor care consideră că "problema" numirii condamnaţilor penal în politică ţine de morală, etică, bun-simţ (sau lipsa lor, după caz), neavând nimic de-a face cu culoarea politică.

Reamintim că în 5 ianuarie, Victor Ciorbea a anunţat că a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate. Ciorbea a declarat că motivul principal pentru care atacă legea la Curtea Constituţională este că "legea nu respectă principiul separaţiei puterilor în stat".

"Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat", se arată în comunicatul remis de Avocatul Poporului.

La momentul respectiv, preşedintele Iohannis s-a declarat indignat de demersul Avocatului Poporului, catalogându-l drept unul periculos, căci "poate deschide poarta condamnaţilor penal să ne conducă".

La rândul lor, cetăţenii au fost revoltaţi de iniţiativa lui Ciorbea, drept dovadă că petiţia vizând demiterea acestuia a strâns peste 146.000 de semnături.

"De când ocupă funcţia de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea s-a remarcat doar prin blatul evident pe care l-a făcut cu toţi cei ce sfidează drepturile omului.

Când au fost oameni călcaţi în picioare la Pungeşti, nu a avut nicio apăsare. Când mii de persoane cu dizabilităţi ar fi avut nevoie de implicarea sa, le-a întors spatele. Când “scriitorii” din puşcării sau preşedinţi de partid certaţi cu legea i-au cerut sprijinul, nu a ezitat să îl ofere. Aş putea continua lista nemulţumirilor până mâine, dar chiar şi atât e suficient pentru a îi cere demisia", scriau iniţiatorii petiţiei.