CCR amână din nou verdictul în cazul legii care-i interzice lui Dragnea să fie premier

După două amânări, judecătorii CCR sunt aşteptaţi să decidă astăzi dacă legea care le interzice condamnaţilor penal să facă parte din Guvern este constituţională sau nu.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

UPDATE. Curtea Constituţională a amânat din nou decizia în cazul legii care le interzice condamnaţilor penali să fie membri ai Guvernului stabilind următorul termen pe 27 aprilie.

* * *

Curtea Constituţională a României (CCR) va discuta, marţi, sesizarea Avocatului Poporului vizând celebra lege care l-a oprit pe Liviu Dragnea să acceadă la postul de premier, respectiv legea 90/2001 care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

Dezbaterile se reiau în condiţiile în care Curtea Constituţională urma să pronunţe o soluţie pe 21 martie a.c., însă decizia a fost amânată, preşedintele CCR anunţând că speţa este una foarte dificilă.

"S-a amânat pe 4 aprilie pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii; niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi acum ne-am cam apropiat de două variante şi va fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, stârnind nemulţumirea celor care consideră că "problema" numirii condamnaţilor penal în politică ţine de morală, etică, bun-simţ (sau lipsa lor, după caz), neavând nimic de-a face cu culoarea politică.

Reamintim că în 5 ianuarie, Victor Ciorbea a anunţat că a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de incompatibilitate. Ciorbea a declarat că motivul principal pentru care atacă legea la Curtea Constituţională este că "legea nu respectă principiul separaţiei puterilor în stat".

"Prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat", se arată în comunicatul remis de Avocatul Poporului.

La momentul respectiv, preşedintele Iohannis s-a declarat indignat de demersul Avocatului Poporului, catalogându-l drept unul periculos, căci "poate deschide poarta condamnaţilor penal să ne conducă".

La rândul lor, cetăţenii au fost revoltaţi de iniţiativa lui Ciorbea, drept dovadă că petiţia vizând demiterea acestuia a strâns peste 146.000 de semnături.

"De când ocupă funcţia de Avocat al Poporului, Victor Ciorbea s-a remarcat doar prin blatul evident pe care l-a făcut cu toţi cei ce sfidează drepturile omului.

Când au fost oameni călcaţi în picioare la Pungeşti, nu a avut nicio apăsare. Când mii de persoane cu dizabilităţi ar fi avut nevoie de implicarea sa, le-a întors spatele. Când “scriitorii” din puşcării sau preşedinţi de partid certaţi cu legea i-au cerut sprijinul, nu a ezitat să îl ofere. Aş putea continua lista nemulţumirilor până mâine, dar chiar şi atât e suficient pentru a îi cere demisia", scriau iniţiatorii petiţiei.