Cazanciuc cere CSM să verifice dacă declaraţiile PNL la adresa lui Tiberiu Niţu aduc atingere Justiţiei

Robert Cazanciuc
Robert Cazanciuc (Epoch Times România)

Ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc a sesizat miercuri Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la declaraţiile recente ale unor lideri PNL care i-au cerut demisia procurorului general Tiberiu Niţu, acuzându-l că are o relaţie tip "protector şi protejat" cu premierul Ponta, relatează Hotnews. Potrivit sursei citate, Cazanciuc le-a cerut membrilor CSM să verifice dacă aceste afirmaţii aduc atingere Justiţiei.

Reamintim că marţi, liberalul Mihai Seplecan, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, i-a acuzat pe procurorii de la Parchetul General că sunt înregimentaţi politic şi că au comis un abuz când au decis să nu înceapă urmărirea penală a premierului Victor Ponta în urma plângerii PNL Cluj pentru neorganizarea alegerilor parţiale. Totodată, Seplecan a cerut demisia Procurorului General, Tiberiu Niţu.

O zi mai târziu, deputatul PNL Radu Zlati, a declarat că CSM ar trebui să îi cerceteze pe Tiberiu Niţu şi pe oamenii acestuia care au decis să nu înceapă urmărirea penală în cazul lui Ponta, reiterând ideea că Procurorul General îl protejează pe primul ministru.

Redăm declaraţia ministrului Justiţiei:

"În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a auto-sesizat încă în urma atacurilor lansate de P.N.L. la adresa Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am considerat că este de datoria mea, în calitate de membru de drept al C.S.M., să cer Consiliului să verifice dacă prin declaraţiile şi atacurile lansate nu a fost încălcată independenţa justiţiei.

În mod repetat, indiferent despre ce persoană sau partid era vorba, am solicitat oamenilor politici să se abţină de la a comenta deciziile magistraţilor şi, mai ales, de la a lansa atacuri personale la adresa procurorilor şi judecătorilor.

Consider că această campanie de presiune la adresa magistraţilor este inadmisibilă mai ales în condiţiile în care se cere în mod public intervenţia într-o cauză aflată pe rol, lucru absolut ilegal în orice stat democratic.

Demn de remarcat este că acest atac, pornit de la un lider local al P.N.L., a fost continuat de un deputat aparţinând acestui partid, ceea ce face ca această presiune asupra justiţiei să se considere şi într-o încălcare a principiuui separării puterilor în stat.

Modul în care lideri ai P.N.L. privesc actul de justiţie şi independenţa magistraţilor, făcând presiuni asupra Procurorului General pentru a schimba o decizie a unui procuror de caz, denotă nu numai necunoaşterea principiilor constituţionale şi legale care guvernează justiţia din România, dar şi o mentalitate periculoasă conform căreia actul de justiţie trebuie să se subordoneze intereselor politice ale P.N.L.

Separarea puterilor în stat, independenţa justiţiei, supremaţia legii, sunt principii pe care toţi cetăţenii României trebuie să le respecte, chiar şi reprezentanţii P.N.L.

În aceste condiţii, lansez un nou apel la toţi oamenii politici să se abţină să comenteze deciziile magistraţilor şi le reamintesc că Legea prevede căi şi mecanisme pe care o persoană care se consideră nemulţumită de decizia unui procuror sau judecător le poate urma.", susţine Cazanciuc.

Reamintim că, după ce premierul Victor Ponta a depăşit termenul legal în care trebuia să organizeze alegeri parţiale pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, precum şi într-o serie de alte cazuri, liberalii l-au dat în judecată pe acesta şi, până acum, trei instanţe din ţară le-au dat câştig de cauză. Când liberalii s-au adresat însă Parchetului General cu o plângere penală pentru abuz în serviciu, procurorii conduşi de Tiberiu Niţu au decis să nu înceapă urmărirea penală în cazul premierului.

Victor Ponta este acuzat că blochează organizarea parţialelor în mai multe primării şi consilii judeţene pentru a evita riscul pierderii unor judeţe până la alegerile din 2016, transformând astfel interimatele din excepţie în regulă. Până acum, românilor li s-a refuzat dreptul de a-şi alege, în termenul prevăzut de lege - 90 de zile, preşedinţii de Consilii Judeţene din şapte judeţe - Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi, Cluj, Hunedoara şi Brăila, primarii din trei municipii - Sibiu, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, precum şi parlamentarii din 14 colegii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.