Casa Albă zguduită de conflicte. Şeful Consiliului de securitate, generalul McMaster, luat în vizor

Actualul consilier al Casei Albe pe probleme de Securitate Naţională, gen H.R. McMaster, a lucrat la un think tank din Marea Britanie finanţat de un grup controversat (la rândul său, este finanţat de George Soros) şi care a fost identificat de administraţia Obama ca având un rol central în promovarea acordului nuclear cu Iranul în sânul publicului şi a sectorului media.

În perioada septembrie 2006 – februarie 2017, cu alte cuvinte imediat înainte să ajungă consilier prezidenţial, McMaster este listat ca membru al Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), unde a servit drept consultant senior. IISS se autodescrie ca o “autoritate de nivel mondial în domeniul securităţii globale, a riscurilor politice şi a conflictelor militare”.

Conform Breitbart, IISS a susţinut acordul nuclear cu Iranul, intermediat de administraţia Obama în 2015, şi a respins în repetate rânduri acuzaţiile că Teheranul a încălcat acordul.

Însuşi McMaster a fost acuzat de curăţarea Consiliului pentru Securitate Naţională de cei care au adoptat o poziţie dură împotriva Iranului şi este considerat un promotor marcant al acelui acord nuclear în sânul administraţiei preşedintelui Donald Trump.

Aparent, McMaster a cerut Casei Albe să reconfirme faptul că Iranul se conformează prevederilor acordului.

Website-ul IISS conţine o listă de grupuri, corporaţii şi entităţi guvernamentale care oferă fonduri acestui think tank, inclusiv în perioada în care McMaster a lucrat acolo. În mod curios, din mulţimea de donatori lipseşte controversatul fond Ploughshares, un grup identificat anul trecut de administraţia Obama ca având un rol central în prezentarea facorabilă a acordului nuclear cu Iranul către mass media.

Fondul Ploughshares este finanţat, printre altele, de Institutul Open Society (Institutul pentru o Societate Deschisă al lui Soros) al miliardarului George Soros.

Implicarea fondului Ploughshares în vânzarea acordului cu Iranul publicului a fost dezvăluită într-un articol publicat de New York Times Magazine despre Ben Rhodes, fostul adjunct al consilierului pentru securitate naţională al administraţiei Obama. Intitulat, “Sctiitorul aspirant care a devenit gurul de politică externă al lui Obama”, conţine interviuri cu Rhodes şi zeci de oficiali ai fostei administraţii americane.

O investigaţie precedentă a arătat că Ploughshares a făcut parteneriate cu grupuri grele ale stângii radicale, inclusiv Code Pink, grupul pro-palestinian J Street, United for Peace & Justice, U.S. Campaign to End the Israeli Occupation şi Demos, un grup progresiv de consiliere economică în al cărui comitet de conducere a servit şi Van Jones, fostul ţar al jocurilor verzi în timpul administraţiei Obama.

Grupul Demos a precizat că misiunea sa este aceea de a susţine “cele mai inteligente minţi şi cele mai eficiente organizaţii pentru a reduce stocurile de arme nucleare, pentru a preveni formarea de noi state nucleare şi pentru a creşte securitatea globală”.

Fondul Ploughshares, în schimb, este finanţat de Institutul pentru o Societate Deschisă al lui Soros, Carnegie Corporation of New York, Ford Foundation, Rockefeller Brothers Fund şi Rockefeller Foundation.

În urmă cu câteva zile, McMaster l-a înlăturat pe Ezra Cohen-Watnik, consilier al lui Trump şi opozant al acordului cu Iranul, din Consiliul Securităţii Naţionale, în ceea ce publicaţia Jerusalem Post a raportat a fi o posibilă “înlăturare a celor care adoptă poziţii dure anti-Iran”.

Luând cuvântul la un eveniment recent desfăşurat de Fondul Ploughshares, fostul secretar de stat american John Kerry a afirmat că McMaster este cea mai bună soluţie pentru menţinerea în viaţă a acordului nuclear.

Poziţia sa în cadrul administraţiei Trump este controversată de la început. Exponent al establishmentului american - în special al aripii pro-militariste, pro-iraniene, este de presupus că McMaster va intra la un moment dat în coliziune frontală cu politica pro-Israel adoptată de Trump - sprijinit masiv în campania sa de Bibi Netanyahu şi serviciile aferente. Până la urmă Israelul, chiar şi părăsit de o parte a brokerilor puterii de la Washington şi New York, râmăne un nod gordian al Orientului Mijlociu.