Trump la un pas de a decide cum va aborda practicile comerciale chineze

Donald Trump ia în considerare motivaţia reprezentantului SUA pentru probleme legate de comerţ, Robert Lighthizer, de a iniţia o investigaţie în ceea ce priveşte practicile comerciale chineze pe baza secţiunii 301 a Legii Comerţului (Trade Act) din 1974, a precizat oficialul. Un anunţ în acest sens ar putea fi publicat săptămâna aceasta, a mai adăugat oficialul, cerând să rămână anonim.

Secţiunea 301 a acestei legi îi permite preşedintelui SUA să impună unilateral tarife sau alte restricţii comerciale pentru a proteja industriile americane de „practicile comerciale nedrepte” ale altor ţări, precum încălcări ale acordurilor comerciale, sau de acţiunile „discriminatorii” care împovărează comerţul SUA.

SUA are o listă lungă de nemulţumiri privind comerţul cu China, inclusiv acuzaţii privind practici de dumping în cazul oţelului şi furt de proprietate intelectuală americană.

În opina Beijingulului, comerţul dintre China şi SUA aduce beneficii ambelor părţi, iar statul chinez doreşte să lucreze cu Washingtonul pentru a îmbunătăţi relaţia lor comercială.

Preşedintele american Trump a fost de mult timp un critic al practicilor comerciale chineze, dar interesul său pentru penalizarea Beijingului ar fi apărut din ceea ce percepe a fi lipsa de acţiune a Chinei pentru ţinerea sub control a Coreei de Nord tot mai agresive.

SUA a insistat ca Beijingul să aplice presiuni economice şi diplomatice mai mari asupra Coreei de Nord pentru limitarea programelor sale nucleare şi de rachete. China a declarat în repetate rânduri că influenţa sa asupra Phenianului este limitată şi că face tot posibilul.

Un înalt oficial chinez a precizat luni că nu există nicio legătură între programul nuclear nord-coreean şi comerţul sino-american.

Secţiunea 301 a fost folosită extensiv în anii 1980 pentru a combate importurile japoneze de motociclete, oţel şi alte produse, perioadă în care Lighthizer a fost adjunct al reprezentantului SUA pentru comerţ.

Secţiunea 301 a fost folosită destul de puţin de la crearea în 1995 a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

OMC oferă un forum pentru soluţionarea disputelor comerciale, dar Lighthizer şi secretarul american al comerţului, Wilbur Ross, s-au plâns că procesul este extrem de lent, deseori durând câţiva ani de zile pentru a se ajunge la o concluzie, adăugând că organizaţia cu sediul în Geneva are o poziţie inerentă anti-SUA.

Atât Ministerul de Externe, cât şi Ministerul Comerţului din China nu au răspuns imediat în ceea ce priveşte acest subiect.

Premierul chinez Li Keqiang s-a întâlnit marţi cu guvernatorul statului american Michigan, Rick Snyder, în Beijing, unde a declarat că interesele comune ale Chinei şi Statelor Unite sunt mai mari decât orice dispută.

Keqiang a încercat să combată argumentele că administraţia Trump adoptă o poziţie protecţionistă, susţinând că atât China, cât şi Europa sunt mai protecţioniste deoarece au subvenţionat industriile de export şi au adoptat „bariere comerciale tarifare şi non-tarifare mari împotriva importurilor”.

„China nu este o economie de piaţă. Guvernul chinez creează campioni naţionali şi ia alte măsuri care distorsionează în mod semnificativ pieţele. A răspunde la astfel de acţiuni cu remedii comerciale nu înseamnă să adopţi o poziţie protecţionistă”, a precizat Ross. Campionii naţionali sunt companii gigantice controlate de Partidul Comunist Chinez sau de persoane apropiate acestuia.