Cantitatea de microplastice din creierul uman a crescut cu aproape 50% în 8 ani [Studiu]

Un nou studiu american a descoperit că acumularea de microplastice în creierul uman a crescut cu aproape 50% în ultimii opt ani, ridicând îngrijorări cu privire la efectele pe termen lung asupra sănătăţii ale expunerii crescute la plastic, potrivit unui material publicat de Yeni Safak.

Studiul, publicat în februarie în revista Nature Medicine sub titlul „Bioacumularea microplasticelor în creierul uman decedat”, a examinat probe de ţesut din creierul, ficatul şi rinichii a 30 de persoane din Statele Unite. Cercetătorii au măsurat atât microplasticele, cât şi nanoplasticele, iar creierul a prezentat cele mai mari concentraţii, de aproape zece ori mai mari decât alte organe.

Numai în lobul frontal al creierului, cercetătorii au descoperit aproximativ 4.917 micrograme de plastic pe gram de ţesut, faţă de 3.345 micrograme în 2016. Experţii estimează că aceasta este aproximativ echivalentul conţinutului de plastic dintr-o pungă de plastic standard.

Creierul este cel mai expus la acumularea de plastic

Nivelul de plastic a crescut în toate organele în comparaţie cu datele anterioare, ficatul înregistrând o creştere de la 433 la 500 de micrograme, rinichii de la 404 la 480 de micrograme, iar creierul de la 3.345 la 4.917 micrograme. Aceste descoperiri indică faptul că particulele de plastic sunt din ce în ce mai capabile să se infiltreze în ţesutul uman, creierul fiind deosebit de vulnerabil.

Profesorul Mustafa Özdoğan, expert în oncologie şi preşedinte al Asociaţiei Turce pentru Cancerul Hereditar, a declarat pentru Anadolu că un conţinut ridicat de grăsimi şi circulaţia constantă a sângelui fac creierul mai susceptibil la acumularea de plastic. El a explicat că particule de doar un nanometru pot trece acum prin bariera hematoencefalică, care era considerată anterior una dintre cele mai sigure apărări ale organismului.

Potrivit lui Özdoğan, cantitatea de plastic găsită în regiunea frontală a creierului era de aproape două grame, ceea ce echivalează aproximativ cu o pungă de plastic. Particulele erau în mare parte incolore sau transparente şi aveau forme variate, inclusiv rotunde, filiforme şi unghiulare. Aceste forme permit plasticului să pătrundă în organism prin diverse căi, inclusiv prin alimente, aer şi apă.

Polietilena este cel mai frecvent plastic găsit

Studiul a identificat polietilena ca fiind plasticul cel mai frecvent găsit în ţesutul cerebral. Acest material este utilizat pe scară largă în produse precum pungi de plastic, sticle de apă, ambalaje alimentare şi textile sintetice. Özdoğan a adăugat că obiectele de uz cotidian, precum ustensilele de unică folosinţă, produsele cosmetice şi îmbrăcămintea, contribuie toate la expunerea la plastic.

El a avertizat că aceste particule ar putea fi legate de o serie de afecţiuni grave, inclusiv boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, demenţă, Alzheimer, probleme digestive şi tulburări hormonale. El a explicat că microplasticele declanşează inflamaţii şi stres toxic în vasele de sânge şi ţesutul cerebral, accelerând progresia acestor boli.

Persoanele în vârstă şi pacienţii cu demenţă sunt cei mai expuşi riscului

Özdoğan a afirmat că persoanele în vârstă şi pacienţii cu demenţă sunt cei mai expuşi riscului de expunere la microplastice. Pe măsură ce îmbătrânim, bariera hematoencefalică slăbeşte, permiţând pătrunderea unui număr mai mare de particule. Persoanele cu un sistem imunitar compromis au o capacitate mai redusă de a elimina aceste substanţe din organism.

El a adăugat că impactul microplasticelor asupra sănătăţii nu se limitează la volumul acestora. Multe dintre aceste particule conţin substanţe chimice care perturbă sistemul endocrin şi interferează cu sistemul hormonal. Acest lucru poate avea un impact asupra fertilităţii, dezvoltării şi capacităţii reproductive ale generaţiilor viitoare.

Expunerea creşte odată cu obiceiurile de viaţă

Alegerea stilului de viaţă influenţează în mod direct expunerea, a spus Özdoğan, citând studii care arată că persoanele care beau numai apă îmbuteliată pot ingera până la 90.000 de particule de microplastice pe an, în timp ce cele care beau apă de la robinet consumă aproximativ 4.000.

El a recomandat utilizarea sticlelor din sticlă sau din oţel inoxidabil, evitarea recipientelor din plastic la încălzirea alimentelor, optarea pentru recipiente din sticlă pentru depozitarea alimentelor, utilizarea sacoşelor din pânză pentru cumpărături şi alegerea hainelor din fibre naturale. Cu toate acestea, el a subliniat că eforturile individuale nu sunt suficiente.

„Soluţiile reale la poluarea cu plastic necesită conştientizarea societăţii şi o legislaţie strictă”, a spus el.

El a solicitat restricţii privind plasticul de unică folosinţă, reglementări mai stricte privind ambalarea alimentelor, îmbunătăţirea infrastructurii de siguranţă a apei şi educarea publicului pentru a reduce contaminarea generală cu plastic.