Candu şi Filip se laudă cu îndeplinirea Foii de parcurs. Experţii se arată sceptici

Prim-ministrul Pavel Filip împreună cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu au prezentat luni, 1 august, în cadrul unei conferinţe de presă, raportul de progres al Foii de Parcurs privind acţiunile prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Astfel, din cele 82 de acţiuni prevăzute de către document, 74 au fost realizate deplin şi 8 mai sunt în desfăşurare spre a fi finalizate, afirmă aceştia, fiind vorba de pachetul de legi pentru consolidarea sistemului financiar-bancar, Codul audiovizualului şi Legea integrităţii în serviciul public.

În cadrul evenimentului, Andrian Candu a apreciat Foaia de parcurs drept un un bun instrument de mobilizare instituţională, în timp ce efortul autorităţilor în implementarea acţiunilor prevăzute de către document drept unul consolidat. Preşedintele parlamentului a mai opinat că în această perioadă scurtă de când guvernul Filip a preluat conducerea, „autorităţile au reuşit să câştige încrederea oamenilor şi să contribuie semnificativ la bunăstarea populaţiei”.

La rândul său, şi premierul Pavel Filip s-a arătat convins că ritmul reformelor şi întreg procesul de implementare a Foii de parcurs a recâştigat şi încrederea partenerilor de dezvoltare a Moldovei.

Concluzionând, cei doi oficiali au declarat că îşi propun să menţină ritmul reformelor din ultimele luni. ”Guvernul, de comun cu Parlamentul, şi-a asumat angajamente clare în faţa partenerilor de dezvoltare, angajamente măsurabile, limitate în timp şi care se concentrau pe cele mai importante domenii – reforma justiţiei, lupta cu corupţia, reforma Procuraturii, libertatea presei, finanţarea partidelor", a declarat Filip.

Pe de altă parte, în contextul alegerilor prezidenţiale din această toamnă, unii experţi afirmă că anumite măsuri nepopulare vor fi trecute cu vederea de către autorităţi ori amânate până după alegeri. De exemplu, la toamnă va fi repus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul privind recuperarea, din contul cetăţenilor, a miliardului de dolari furat din trei bănci moldoveneşti, anunţă Deutsche Welle. Proiectul a fost exclus recent de pe agendă, iar semnificaţia acestui gest ar avea o conotaţie electorală, având în vedere apropiatele alegeri prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Oficial, însă, guvernanţii susţin că au decis amânarea examinării acestei chestiuni deoarece guvernarea ar fi comunicat insuficient cu cetăţenii la acest subiect. Candu şi Filip au liniştit cetăţenii spunându-le că „nici nu vor simţi această povară” (povara recuperării unui miliard USD plus dobânda de 5% din contul lor).

Respectiv, în pofida imaginii de stabilitate pe care autorităţile de la Chişinău încearcă să o promoveze prin înşiruirea reuşitelor la capitolul reforme, recuperarea banilor dispăruţi din băncile moldoveneşti va fi, cel mai probabil, făcută din contul moldovenilor şi aşa sărăciţi. Potrivit lui Andrian Candu, FMI ar fi condiţionat începerea discuţiilor în privinţa unui acord de finanţare cu Moldova prin găsirea unei soluţii pentru acoperirea gaurei financiare, formată ca urmare a celebrului jaf. Cetăţenii vor trebui să acopere această gaură financiară (plus dobânda de 5%) după ce guvernele conduse de Iurie Leancă şi Chiril Gaburici au garantat creditarea de către Banca Naţională a Moldovei a celor trei bănci jefuite în 2014 şi 2015, potrivit aceleiaşi surse citate.

O altă realitate a societăţii moldoveneşti este prezentată şi de ONG-uri şi grupuri de experţi independenţi care vin cu o altă apreciere a eforturilor guvernului în îndeplinirea angajamentelor faţă de partenerii externi ai Moldovei de dezvoltare. Reprezentanţii societăţii civile susţin că „foaia de parcurs” abia dacă a fost implementată, de facto, în proporţie de 50%, iar Acordul de Asociere 29% (în timp ce guvernarea se laudă cu 45%).

Potrivit unui raport elaborat de către Institutul de Politici şi Reforme Europene de la Chişinău, autorii studiului au constatat că autorităţile din Moldova urmează să mai îndeplinească peste aproximativ 70% de măsuri din Programul de implementare al Acordului de Asociere.

Totodată, prezent la evenimentul de desfăşurare a raportului, Wicher Slagter, Şeful secţiei Politică şi Economie a Delegaţia UE din Republica Moldova, a punctat cele mai grave probleme, care împiedică dezvoltarea ţării. „Aş vrea să atrag atenţia că ar trebui mai mult progres în timpul apropiat. De exemplu, legislaţia pe anticorupţie trebuie îmbunătăţită, deoarece aceasta este cea mai mare problemă a Moldovei. La aceasta se mai adaugă reforma justiţiei, consolidarea sistemului financiar-bancar, reforma administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri. Oamenii de afaceri din occident nu vin în ţară tocmai din cauză că în toate acestea sectoare sunt probleme. Sperăm că Republica Moldova va rezolva aceste carenţe cât mai rapid”, a menţionat reprezentantul UE.