Călătorie spre Vest

Călătorie spre Vest - una din cele patru poveşti clasice chinezeşti - a fost scrisă în timpul dinastiei Ming, în secolul al XVI-lea. Eroii poveştii sunt călugărul Tang şi cei trei discipoli ai săi, care pleacă din China în căutarea scripturilor budiste sacre, către teritoriul care acum poartă numele de India.

Pe parcursul călătoriei, ei se confruntă cu tot felul de greutăţi, mai exact, acestea fiind în număr de 81. Conform legendei, numeroşi demoni şi spirite malefice încearcă să-l oprescă pe călugăr, folosind forţa sau înşelăciunea. Unii încearcă să tenteze grupul cu bogăţie sau cu frumuseţe. Însă, până la urmă, pelerinii pioşi triumfă şi se întorc în China cu scripturile sacre şi ajung până la urmă în Cer.

Călugărul Tang (Xuan Zang)

Conform acestei legende foarte populare în China, călugărul Tang fusese unul dintre discipolii lui Sakyamuni. El a fost alungat din paradisul ceresc deoarece a dispreţuit Legea Budistă. A fost trimis în lumea umană şi forţat să îşi petreacă zece vieţi, reîncarnându-se şi practicând cultivarea sinelui pentru a-şi răscumpăra păcatele.

În cea de-a zecea viaţă, care s-a potrivit să aibă loc în timpul dinastiei Tang, el s-a reîncarnat drept un călugăr pe nume Xuan Zang. Fiind un călugăr foarte cunoscut, Împăratul Chinei a dorit ca acest călugăr să călătorească spre Vest şi să aducă sfintele scripturi budiste Mahayana în China. Fiind inspirat de o viziune a Boddhisattvei Guanyin, Zeiţa Milei, una dintre zeităţile buddhiste, călugărul acceptă misiunea şi porneşte în aventura sacră.

Dar călugărul Tang nu este pregătit să înfrunte o asemenea călătorie de unul singur. Slab şi timid, el nu se poate măsura cu creaturile demonice care caută să îl omoare şi să îl mănânce.

Însă, conform legendei, Cerul luase deja în considerare toate aceste aspecte. Boddhisattva Guanyin aranjează ca el să fie însoţit de trei discipoli, care să îl protejeze. Aceştia sunt: viteazul dar nestăpânitul Rege Maimuţă, Râtanu cel pofticios şi hulpav, Nisip cel taciturn şi Calul numit Dragon Alb. Toţi fuseseră odinioară fiinţe celeste, alungate în lumea umană pentru că au comis păcate în Cer. Din bunătate, Boddhisattva Guanyin le mai dă o şansă să se reîntoarcă în lumea cerească: ei se pot converti la Budism şi trebuie să îl protejeze pe călugărul Tang în pelerinajul său.

Regele Maimuţă (Wukong Sun)

Legenda afirmă despre Regele Maimuţă că s-a născut dintr-un ou de piatră, şi a copilărit pe Muntele-Florilor-Şi-Fructelor, un ţinut mitic. Preocupat de soarta sa de muritor, Regele Maimuţă a căutat să obţină secretul nemuririi şi a căpătat puteri supranormale învăţând cu un maestru Taoist. Datorită combinaţiei dintre natura sa răutăcioasă şi puterile sale mari, odată ce a devenit nemuritor, el a provocat haos atât în Cer cât şi în lumea subpământeană.

Împăratul ceresc de Jad, Zeitatea care supervizează Cerul, a încercat să îl calmeze, invitându-l ca slujbaş la palatul său. Maimuţa însă, jignită de postul de grăjdar ce i s-a oferit, nu s-a putut controla şi a provocat tumult în palatul ceresc.

Până la urmă, Buddha l-a capturat şi l-a închis sub un munte. Acolo a rămas blocat timp de 500 de ani, până când într-o zi călugărul Tang a trecut pe lângă munte. Regele Maimuţă, căreia Boddhisattva Guanyin îi vorbise din timp despre posibilitatea reîntoarcerii în Cer, a jurat să îl servească pe călugăr cu devoţiune în călătoria sa şi a fost în sfârşit eliberat. Călugărul Tang i-a dat numele de Wukong - Sun (n.r. maimuţă) Wukong.

Regele Maimuţă s-a dovedit a fi nepreţuit pentru Călugărul Tang. El putea vedea demonii şi farmecele lor şi nu era tentat de frumuseţe sau bogăţie. Mai mult, era extrem de iscusit în artele marţiale. Spiritul său l-a ajutat pe Călugărul Tang să scape din multe situaţii foarte periculoase. Iată un exemplu:

Într-o zi, Călugărul Tang şi discipolii săi au intrat în misteriosul lanţ muntos Tigrul Alb, unde trăia demonul Os Alb. Demonul a luat o formă umană şi s-a transformat într-o fată. Magicul Rege Maimuţă a văzut totul şi a omoarât imaginea falsă. Spiritul demonului a abandonat corpul, lăsând în urmă doar un cadavru.

Călugărul Tang s-a îngrozit de ceea ce i-au văzut ochii. El l-a învinovăţit pe Regele Maimuţă că a omorât o fată nevinovată. Înainte ca Regele Maimuţă să poată explica, el a văzut demonul venind transformat în ceea ce părea a fi mama fetei. Regele Maimuţă a omorât apoi din nou imaginea demonului care luase înfăţişarea unui om bătrân. Paşnicul călugăr era la capătul disperării.

Demonul s-a transformat imediat în imaginea tatălui, pe care Regele Maimuţă l-a omorât de asemenea şi a distrus demonul cu totul.

Călugărul Tang, care nu putea vedea spiritul demonic, era îngrozit. L-a alungat pe Regele Maimuţă din anturaj şi a jurat să nu îl mai vadă niciodată.

Luându-şi la revedere, Regele Maimuţă s-a aruncat la picioarele maestrului său în semn de respect, dar Călugărul Tang s-a întors cu spatele. Astfel că Regele Maimuţă a trebuit să plece.

Călugărul Tang şi ceilalţi discipoli au mers mai departe şi au ajuns în Pădurea Pinilor Negri. Pădurea era infestată cu demoni care s-au dovedit prea puternici pentru Râtanu şi Nisip. Călugărul Tang a fost capturat. Pentru a-şi salva maestrul, Râtanu l-a implorat pe Regele Maimuţă să se întoarcă. Fără să spună niciun cuvânt, Regele Maimuţă a venit în pădure şi i-a învins pe demoni în luptă, salvându-l din nou pe Călugărul Tang.

După ce s-au întors victorioşi cu scripturile sacre budiste la dinastia Tang, Regelui Maimuţă i-a fost acordat titlul de ”Buddha Învingător-în-Luptă” pentru marile sale realizări în domeniul artelor marţiale.

Râtanu (Bajie Zhu)

Râtanu, unul din cele mai memorabile caractere din legenda Călătorie spre Vest, fusese odată un general care conducea 80.000 de marinari în Cer. La un banchet ceresc s-a îmbătat şi a făcut avansuri Zeiţei Lunii şi atunci a fost alungat în lumea muritorilor, unde s-a născut ca un porc humanoid.

Râtanu şi-a făcut noua casă într-o peşteră de pe Muntele Fuling. Într-o zi, Zeiţa Guanyin trecând pe acolo l-a convins pe Râtanu cel plin de regrete să devină călugăr şi să-l însoţească pe călugărul Tang în călătorie. ”Aşteaptă-i pe ceilalţi pelerini”, îi spune ea.

Dar Râtanu cel desfrânat nu îşi putea îndrepta defectele. S-a dus într-un sat din apropiere unde a încerată să răpească o fată, plănuind să o forţeze să se mărite cu el.

Chiar în acel moment, Regele Maimuţă şi Călugărul Tang, care plecaseră deja în călătorie, treceau pe acolo. Văzând vicleşugul lui Râtanu, magicul Rege Maimuţă s-a luptat cu el şi l-a învins. Chiar înainte de a fi omorât de Maimuţă, Râtanu şi-a dat seama că cel cu care se luptă este noul său tovaraş de călătorie. Pe loc Râtanu se converteşte şi devine discipol al Călugărului Tang. Râtanu a primit după terminarea călătoriei numele ceresc Bajie, care înseamnă ”opt interziceri”.

Râtanu era cunoscut drept leneş şi nesăţios, dar era mai ales destrăbălat. Chiar şi după zece ani de cultivare spirituală a sinelui în pelerinajul său, el tot nu dorea să renunţe la aceste dorinţe. După ce s-a întors din misiune, el a primit doar titlul de ”mesager al altarului ceresc”.

Nisip (Wujing Sha)

Nisip este cel de-al treilea discipol al Călugărului Tang. Fusese iniţial un general în Cer. El a distrus o vază valoroasă din nebăgare de seamă, şi a fost pedepsit de Împăratul de Jad. Alungat din Cer, s-a reîncarnat într-un teribil demon de nisip, mâncător de oameni, făcându-şi veacul într-un râu cu nisipuri mişcătoare.

Aparenţa sa era destul de înfiorătoare; avea o barbă roşie, iar capul său era parţial chel; purta un colier de cranii, ceea ce îl făcea şi mai teribil.

Boddhisattva Guanyin l-a recrutat pentru a-l ajuta pe Călugărul Tang în călătoria acestuia spre Vest, în schimbul micşorării suferinţelor sale.

Nisip s-a convertit şi a primit după terminarea călătoriei numele ceresc de Wujing, care însemna ”trezit la puritate”.

În timpul Călătoriei spre Vest, capacitatea sa de înotător a fost destul de folositoare. El purta mereu o mică tigvă pe care putea să o transforme într-una mare, cu ajutorul căreia traversa fluviile.

Fiind al treilea discipol, chiar dacă puterea de luptă a lui Nisip nu era aşa de mare ca a Regelui Maimuţă sau a lui Râtanu, el a fost totuşi un mare luptător care l-a protejat pe Călugărul Tang, folosindu-şi atât inteligenţa cât şi puterea pentru a învinge inamicul.

Nisip era de fapt o persoană bună la inimă, ascultătoare şi loială călugărului Tang. Dintre cei trei discipoli, Nisip era cel mai politicos şi cel mai raţional. La sfârşitul călătoriei, Buddha l-a transformat într-un Arhat cu corpul de aur.