"Câinele de pază al democraţiei", din ce în ce mai slab şi fără dinţi. Libertatea presei în picaj

Libertatea presei a fost în declin în ultimii zece ani, atingând cel mai jos nivel în 2016, din cauza unor ameninţări fără precedent la adresa jurnaliştilor şi a mass media în ţările democratice, a intensificării represaliilor în ţările totalitare şi a acţiunilor Rusiei şi Chinei vizând creşterea influenţei în afara graniţelor, reiese dintr-un raport recent al Freedom House.

"Lideri politici şi alte forţe partizane în multe democraţii - inclusiv în SUA, Polonia, Filipine şi Africa de Sud - au atacat credibilitatea presei independente şi jurnalismul bazat pe fapte, respingând rolul de câine de pază al democraţiei pe care îl are presa în societăţile libere", susţine Jennifer Dunham, director de cercetare în domeniul libertăţii presei.

Pe lângă atacurile din interior, presa din ţările democratice a mai suferit şi asalturi din afara graniţelor, lideri ai unor ţări cu regim autoritar depunând eforturi să influenţeze presa din ţările democratice, un exemplu ilustrativ fiind Rusia lui Putin care, potrivit lui Dunham, a manipulat mass media şi informaţiile de pe reţelele sociale în Eurasia şi Europa de Est. Acum asistăm la extinderea influenţei Rusiei spre Europa de Vest şi Statele Unite, spune Dunham, citată de infodocket.com

Având în vedere vechile şi noile provocări pe care le înfruntă presa, doar 13% din populaţia lumii trăieşte în ţări cu o presă liberă, reiese din Raportul ''Freedom House''. Documentul urmăreşte evoluţia democraţiei în lume, analizând situaţia din 199 de ţări şi teritorii, clasificate în raport cu libertatea presei, în "libere", "parţial libere" şi "fără libertate", arată europalibera.org.

Cum defineşte Freedom House o ţară cu presă liberă? O ţară care permite să se relateze serios, în adâncime, despre viaţa politică, în care statul nu se amestecă în viaţa presei, în care jurnaliştii sunt protejaţi, iar presa nu este supusă presiunilor politice sau economice. Nu e de mirare că, pornind de la această definiţie, România nu se numără printre ţările cu o libertate a presei de invidiat. Astfel, potrivit raportului, trăim într-o ţară cu o presă parţial liberă, scorul libertăţii presei în România fiind de 38/100.

În cazul în care aceasta poate fi o consolare, România este departe de a fi un caz singular. Potrivit Freedom House, 42% din populaţia lumii trăieşte în ţări cu o presă ''parţial liberă'', în timp ce 45% trăieşte în ţări fără presă liberă.

Deloc surprinzător, regiunea Euroasiatică rămâne în 2016 zona cu cel mai scăzut nivel de libertate a presei: nici o ţară nu are o presă liberă, iar 77% din populaţia acestei regiuni trăieşte fără o presă liberă. Astfel, Rusia lui Putin, Armenia şi Azerbaidjanul, precum şi toate ţările central-asiatice sunt calificate drept ţări fără o presă liberă.

La fel şi Belarus, unde se remarcă însă unele progrese, mai ales în privinţa faptului că ''presa a putut relata liber despre alegerile generale din 2016''. Ucraina are o presă ''parţial liberă'', la fel şi Republica Moldova.

Mergând mai departe, spre Est, raportul arată că autorităţile chineze au impus unele dintre cele mai dure sancţiuni pentru criticile online. De asemenea, guvernul de la Beijing a întărit restricţiile cu privire la ştirile online şi a blocat unele siteuri şi aplicaţii străine.

În afara graniţelor, China şi-a exercitat influenţa prin intermediul mijloacelor de informare în masă deţinute de mari companii private al căror succes economic depinde de bunăvoinţa Beijingului. Hong Kong a oferit un exemplu ilustrativ al acestui fenomen în 2016: Mass-media privată pro-Beijing a relatat, în mod repetat, declaraţii ale deţinuţilor politici din China continentală obţinute sub constrângere.