Autoritatea electorală turcă respinge apelurile opoziţiei de anulare a rezultatului referendumului

Cea mai înaltă comisie electorală a Turciei a respins apelul principalului partid de opoziţie din ţară de a anula rezultatul referendumului care îi oferă preşedintelui Recep Tayyip Erdogan puteri extinse şi posibilitatea de a rămâne la conducerea ţării până în 2029.

Partidul Republican al Poporului (CHP) a înregistrat cererea la Consiliului Electoral Suprem (YSK) în cursul zilei de miercuri, contestând rezultatele referendumului de duminică pe motiv că acesta a fost ilegal din cauza mai multor nereguli în timpul procesului votării, inclusiv folosirea de buletine de vot neştampilate.

Opoziţia a reclamat condiţiile de inegalitate în care s-a desfăşurat campania premergătoare referendumului şi neregulile care au avut loc în timpul procesului de votare, acuzaţii reiterate de observatorii electorali ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi de către Uniunea Europeană.

Acuzaţiile privind neregulile din timpul votării au fost amplificate de materiale video şi fotografii neverificate care au fost postate pe reţelele sociale, aparent prezentând aruncarea unor buletine de vot ştampilate cu NU sau oficiali electorali ştampilând buletine de vot cu DA. Multe nereguli au fost raportate în fortăreţele tradiţional kurde ale partidului HDP, care se opun de mult timp guvernului lui Erdogan.

Principala ţintă a acuzaţiilor este comisia electorală, care a decis în timpul referendumului ca aproximativ 1,5 milioane de buletine de vot şi plicuri neştampilate să fie numărate ca valide. Conform legii electorale a Turciei, buletinele de vot şi plicuri neştampilate nu sunt valide, tocmai pentru a evita frauda.

Postul privat de televiziune turc NTV a relatat miercuri că 10 membri YSK au votat împotriva anulării rezultatului referendumului, iar un membru a votat în favoarea apelului opoziţiei.

Comisia Electorală Central (CEC) a Turciei a declarat duminică seara că 51,3% dintre voturi au fost suficiente pentru ratificarea a 18 amendamente constituţionale care creează un sistem prezidenţial de guvernare.

Criticii lui Erdogan susţin că reformele vor crea un sistem dictatorial.

Erdogan a respins rapoartele observatorilor europeni privind neregulile din timpul votării, susţinând că Turcia “nu vede, nu aude şi nu recunoaşte rapoartele motivate politic” ale observatorilor internaţionali.

Proteste post-referendum

Miercuri, premierul turc Binali Yildirim a avertizat împotriva amplificării protestelor stradale declanşate de acuzaţiile privind fraudarea votului de duminică.

Yildirim a afirmat că partidele de opoziţie au dreptul să înregistreze obiecţiile, dar “chemarea cetăţenilor în stradă este greşită şi nu este legitimă”, atenţionându-l pe liderului CHP Kemal Kilicdaroglu “să acţioneze mai responsabil”.

Kilicdaroglu a răspuns că protestul este un drept civic.

Mii de manifestanţi, care au acuzat partidul de guvernământ AKP de fraudă electorală, au ieşit pe străzile din Istanbul, Ankara şi alte oraşe ale ţării în ultimele câteva zile. Mai mult, opoziţia a planificat un nou val de proteste pentru miercuri seară.

Cel puţin 38 de persoane au fost arestate, dintre care, câteva pentru organizarea protestelor, a raportat presa turcă.