Cadoul chihlimbarului: flori de acum 100 milioane de ani
alte articole
În Birmania au fost descoperite noi specii de flori, necunoscute până în prezent, care, în ciuda faptului că au 100 de milioane de ani par „abia culese din grădină” spun cercetătorii. Aceste şapte noi specimene de flori au fost găsite, perfect conservate, în chihlimbar şi probabil au fost dinozaurii cei care, atunci când au lovit ramurile unui copac de Araucaria au făcut ca florile să cadă în răşină, conservându-le pentru eternitate.
Este vorba despre flori minuscule, între 3 şi 5 milimetri, studiate şi analizate cu microscopul de biologii de la Universitatea din Oregon (SUA), care au publicat rezultatele cercetărilor lor în revista Palaeodiversity. Conform cercetătorilor, un Triceratops sau un Tyrannosaurus rex care se deplasau prin pădure, ar fi provocat din greşeală fosilizarea florilor în chihlimbar, care a conservat atât de bine părţile florale „încât par abia culese din grădină”, explică încă surprins George Poinar Jr., profesor emerit La Colegiul de Ştiinţe al Universităţii de Stat din Oregon.
„Copacii de Araucaria pot fi conectaţi cu pinii de kauri care se găsesc astăzi în Noua Zeelandă şi Australia, iar aceşti pini de kauri produc o răşină specială rezistentă la intemperii”, spune Poinar povestind despre descoperirea acestor flori cu cinci sepale atât de bine conservate. Poinar, împreună cu colaboratorul său, Kenton Chambers, profesor la College of Agricultural Sciences, i-au dat numele de Tropidogyne pentapter.
Poinar a precizat că Tropidogyne pentaptera a fost probabil un arbore de pădure tropicală. Această specie este înrudită cu alta, recent descoperită, în aceeaşi zonă, numită Tropidogyne pikei. Ambele specii fac parte din familia dispărută Cunoniaceae, o familie mare care conţine 27 de genuri. În acest sens, Poinar precizează că, „în forma lor generală, florile seamănă cu cele din genul Ceratopetalum (al familiei Cunoniaceae) care apar în Australia şi Papua Noua Guinee”.
Motivul pentru care au fost găsite în Birmania este faptul că, în epoca supercontinentului Gondwana, zona respectivă făcea parte din subcontinentul indian, separat ulterior. Gondwana este numele dat blocului continental care a rezultat din împărţirea meridională a continentului Pangeea, când s-a extins Marea Tetis spre vest. Din Gondwana au mai apărut America de Sud, Africa, Australia, Indostan, insula Madagascar şi Antarctida în timpul Cretacicului.
„Acea zonă din Birmania a fost formată în timpul erelor paleozoice şi mezozoice prin subducţia de plăci continentale, care s-au separat şi s-au deplasat ulterior spre nord în deriva continentală”, specifică cercetătorul.
Acum 100 de milioane de ani, cele două zone formau un singur teritoriu. Astfel, noua descoperire confirmă această istorie şi aduce un nou element în cadrul general al paleoecologiei din Cretacicul mediu.
În cele din urmă, oamenii de ştiinţă observă că, pe lângă "vârsta" extraordinară, florile de Tropidogyne pentaptera (din limba greacă penta „cinci” şi pteron „aripi”) ilustrând forma florii cu cinci sepale, păstrează, de asemenea, o parte poetică: ele sunt foarte asemănătoare cu Poinsettia sau Steaua Crăciunului, cunoscută şi sub numele de Crăciuniţă, care încântă privirile în fiecare sezon de iarnă, prevestind venirea Sărbătorilor.
Poinsettia este, de fapt, un buchet format din frunze - de culoare roşie, roz, galben, alb, crem sau un amestec din 2 culori -dispuse sub formă de stea. Culoarea frunzelor este dată de reacţia plantei la lumina zilei. Acestea îşi schimbă culoarea la întuneric, iar în timpul zilei au nevoie de lumină din abundenţă pentru a căpăta o culoare intensă, aprinsă. De fapt, florile sunt foarte mici şi galbene, plasate în mijlocul acestui bucheţel de frunze colorate.
