„Cadou” de la CCR pentru Ponta: Numirea lui Sârbu la ASF şi legea parteneriatului public-privat, neconstituţionale

PDL şi PNL au obţinut miercuri două victorii mari la Curtea Constituţională împotriva majorităţii PSD. Magistraţii au decis ca atât legea parteneriatului public-privat cât şi numirea de către Parlament a lui Marian Sârbu la conducerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) sunt neconstituţionale, relatează Mediafax.

Numirea lui Marian Sârbu la ASF, neconstituţională

Sesizarea făcută de PDL la Curtea Constituţională cu privire la numirea lui Marian Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF a fost admisă miercuri de judecătorii CCR. PDL a reclamat că Sârbu nu ar avea experienţa de minimum nouă ani în domeniu, cerută de lege.

Marian Sârbu, fostul ministru al Muncii din partea PSD şi fost preşedinte UNPR, a fost votat la 16 iunie în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF, întrunind 284 de voturi "pentru" şi 52 "împotrivă", urmând să-l înlocuiască pe Daniel Dăianu.

Legea parteneriatului public-privat, neconstituţională

PDL şi PNL au contestat la CCR Legea parteneriatului public-privat, după ce Camera Deputaţilor a respins solicitarea de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu şi a admis forma iniţiată de Guvern. CCR a declarat miercuri neconstituţional alineatul 1 al articolului 38 din lege, respectiv cel care introduce posibilitatea modificării unilaterale sau a rezilierii contractului de către partenerul public.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis, în parte, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea privind parteneriatul public-privat sunt neconstituţionale", se arată într-un comunicat.

Curtea Constituţională a subliniat că decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Articolul 38 al actului normativ prevede, la alineatul 1, că din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, după caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect, modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat sau poate denunţa unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condiţiile legii. Posibilitatea de modificare unilaterală a contractului este permisă dacă "a fost inclusă în documentaţia de atribuire într-o modalitate clară, precisă şi neechivocă şi fără a se altera natura generică a contractului iniţial sau în orice altă situaţie de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător", se arată în acelaşi alineat.

Articolul 38 mai prevede, la alineatul 2, că în cazul în care modificarea ori denunţarea unilaterală a contractului îi aduce un prejudiciu, partenerul privat are dreptul să primească o despăgubire, stabilită potrivit prevederilor normelor de aplicare, modalitatea de determinare fiind prevăzută în contractul de parteneriat public-privat.

Potrivit alineatului 3 al aceluiaşi articol, contractul de parteneriat public-privat trebuie să conţină un mecanism de ajustare a plăţilor către partenerul privat şi societatea de proiect în situaţia în care modificarea unilaterală a contractului de către partenerul public este favorabilă partenerului privat, prin reducerea lucrărilor ce trebuie executate sau prin orice altă modalitate.

Articolul 38 are şi un alineat 4, care prevede ca "în caz de dezacord cu privire la suma despăgubirii/ajustării, aceasta va fi stabilită de către instanţa judecătorească competentă. Dezacordul nu va permite, în nici un caz, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor de către partenerul privat sau, după caz, societatea de proiect."