Bucureştii, fără "Champs-Elysees". Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Capitalei, respins după numeroase critici

Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat şase proiecte vizând reamenajarea unor parcuri şi spaţii publice din Bucureşti, toate fiind însă respinse, după dezbateri aprinse în cadrul cărora, practic, majoritatea cetăţenilor veniţi la şedinţă s-au poziţionat clar împotriva acestora.

Cele şase proiecte respinse în şedinţa de marţi sunt:

1. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal – PUZ - Piaţa Constituţiei – Antim – B-dul Unirii.

2. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal - PUZ – Piaţa Cantacuzino – Piaţa Lahovary.

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal - PUZ – Parc Sfinţii Apostoli – Podul Calicilor.

4. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal - PUZ – Parc Izvor - Pod Mihai Vodă Plan Integrat de Dezvoltare Urbană "Zona Centrală".

5. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal - PUZ – Spaţiu Public Sala Palatului.

6. Proiect de hotărâre privind aprobarea documentaţiei de urbanism Plan Urbanistic Zonal - PUZ – Rahova – Uranus – Piaţa de Flori.

Dacă ar fi întrunit numărul necesar de voturi, cele şase proiecte ar fi urmat să fie depuse pentru a se obţine fonduri europene nerambursabile în valoare de circa 200 de milioane de euro, prin Programul Operaţional Regional. Contractul pentru realizarea proiectulului a fost semnat în 2010 cu un consorţiu de firme. Valoarea de proiectare este de 6 milioane de euro, mai mult de jumătate din bani fiind deja plătiţi, potrivit HotNews.ro.

Prezentate ca necesare şi chiar benefice pentru Bucureşti de către arhitecţii implicaţi în elaborarea PIDU şi de către academicianul Răzvan Theodorescu, invitat la şedinţă, proiectele au atras însă numeroase critici din partea unor organizaţii precum Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Bucureşti, care a cerut amânarea şedinţei de astăzi, şi Pro.Do.Mo. care şi-au trimis nemulţumirile în scris, precum şi ale cetăţenilor.

Pro.Do.Mo a acuzat (printre altele) că obiectivele specifice PIDU, precum re-crearea unei identităţi urbane pentru centrul Bucureştiului, revitalizarea zonelor cu caracter divers din punct de vedere istoric şi arhitectural, prioritizarea formelor sustenabile şi alternative de circulaţie şi regenerarea urbană durabilă, nu au fost atinse, analiza cost-beneficiu a proiectelor propuse spre aprobare nu a fost publicată, iar adoptarea unor planuri pentru parcări subterane înainte de adoptarea unei strategii de management a parcărilor pe întreg teritoriul de referinţă dovedeşte lipsa unei abordări integrate.

La rândul său, OAR a precizat (printre altele) că valoarea intrinsecă a unor soluţii propuse în PUZ-urile din PIDU este discutabilă atâta timp cât observaţii ale Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului (CTUAT) şi ale Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din Bucureşti (CZMI) nu au fost introduse în documentaţie.

În ceea ce îi priveşte, cetăţenii au acuzat că pentru cele şase proiecte se vor tăia în jur de 500 de copaci, că primăria nu a organizat cum trebuie consultările publice, că Bucureştiul are cu totul alte priorităţi - termoficarea, canalizarea, alimentarea cu apă etc. - pe scurt, că banul public este risipit şi că nu se ţine cont de interesul cetăţeanului.

Mirosul banilor a fost mult mai puternic decât dorinţa noastră!

Cel mai criticat proiect a fost, de departe, proiectul vizând Piaţa Constituţiei – Antim – B-dul Unirii. Astfel, dl Cristofor Dan, reprezentatul a 33 de asociaţii de proprietari de pe Bdul Unirii s-a declarat "indignat şi revoltat" de faptul că glasul cetăţenilor nu a fost ascultat şi că au există o mulţime de vicii de procedură.

"Suntem sute de persoane care avem aceeaşi părere. Nu se poate spune că nu se ştie poziţia noastră, ne-am întâlnit şi am discutat de 3-4 ori pe Bulevardul Unirii, în scările blocurilor cu arhitect şef Pătraşcu, cu arhitect Kuibus, la sediul primăriei cu primarul Oprescu unde am avut proces iscălit cu doleanţele noastre expres prezentate, la Agenţia de Mediu unde deşi am cerut proces verbal cu serie am primit doar note de mână cu idei scoase din context, cu ocolirea răspunsurilor la unele idei sau doleanţe exprimate."

"Viciile de procedură au fost multiple. Contestăm avizul de mediu! Mirosul banilor a fost mult mai puternic decât dorinţa noastră! (…) De ce se continuă proiectul, de ce curg aprobările, de ce un arhitect descurcăreţ poate modifica Bucureştiul în pofida voinţei noastre?", s-a întrebat Cristofor Dan, adăugând că cetăţenii nu sunt de acord cu tăierea nici măcar a unui singur arbore de pe bulevardul Unirii, copaci "care s-au chinuit să crească timp de zeci de ani!".

"Proiectanţii au afirmat că, în ciuda tăierilor, la final vor fi mai mulţi copaci! Cum se va face asta? Prin plantarea unor copaci subţiri cât degetul?" s-a mai întrebat cetăţeanul, criticând şi comasarea traficului pe un singur fir, construirea de cafenele şi restaurante pe spaţiul verde şi sub ferestrele locatarilor etc.

La rândul său, Mariana Popescu, de asemenea reprezentantă a unor asociaţii de locatari din zonă, a opinat că proiectul reprezintă un abuz prin defrişarea de spaţii verzi, a acuzat că circulaţia nu se va fluidiza, ci dimpotrivă, microclimatul va fi afectat în rău, în avantajul intereselor comerciale şi şi-a exprimat speranţa că DNA va intra pe fir.

"Nu s-a făcut o analiză a problemelor şi nevoilor oamenilor! Sunt încă probleme cu canalizarea, cu apa potabilă, apa e ruginită etc. Veţi sparge reţelele de apă şi termoficare şi veţi strica şi ce e bun, pe banii noştri! Ne gândim chiar să acţionăm în instanţă. Vă grăbiţi să atrageţi fonduri europene! Foarte bine, dar proiectele mai au mult până să ajung la nivelul necesar. Mai mult cu aceeaşi grabă cu care le atrageţi, cu aceeaşi grabă le şi pierdeţi", a acuzat femeia.

Critică la adresa proiectului a fost şi Gianina Leleu, care a vorbit în numele Asociaţiei din Bdul Unirii nr. 1 şi a celor doi copiii ai săi: "Refuz să cred că bulevardul va fi plin de cârciumi, bodegi, refuz să accept că va fi plin de aşa ceva", a declarat Leleu, arătând că nu este normal ca elevii, în drum spre şcoală şi înapoi, să treacă printre mese.

Împăciuitor, dl Bodoni Alexandru, preşedintele unei asociaţii de proprietari din Bdul Unirii nr. 2 a reamintit că Traian Băsescu a promis în mod solemn când candida la al doilea mandat că va tranforma Bdul Unirii într-un Champs-Elysees românesc şi a susţinut că această ideea trebuie luată foarte serios în consideraţie. În plus, Bodoni a propus că la intersecţia Bdul Unirii cu Constituţiei să fie pusă o placă pe care să apară numele arhitectului care a coordonat proiectul, Pătraşcu, şi cel al primarului.

"Eu cred că posteritatea vă va fi recunoscătoare!" a concluzionat cetăţeanul.

La şedinţă a lua parte şi deputatul Remus Cernea, critic şi el la adresa proiectului:

"Oraşele importante, oraşele apreciate pentru istoria şi arhitectura lor, sunt oraşe care şi-au prezervat viziunea arhitecturală aşa cum au fost ele făcute de la bun început. Ideea că doar la o generaţie după ce s-a creat o piaţă sau o zonă anume dintr-un oraş trebuie să venim cu o nouă viziune este, după părerea mea, profund eronată", a declarat Cernea adăugând că intervenţiile succesive asupra unei zone îi reduc valoarea.

"De asemenea, nu se ţine cont de dezacordul cetăţenilor din zonă, viciile de procedură care au fost menţionate de cetăţeni pot ascunde vicii de fond majore iar graba cu care se insistă asupra proiectului este suspectă", a adăugat Cernea subliniind că prea multe spaţii verzi din Bucureşti sunt distruse de şantiere, iar în locul acestor noi şantiere ar trebui pus accentul pe reabilitarea clădirilor aflate în pericol.

"Viaţa în oraş nu e perfectă şi are nevoie de compromisuri" - De cealaltă parte a baricadei au fost arhitecţii implicaţi în PIDU.

Astfel, arh. Dorin Ştefan a declarat că deşi proiectul nu este perfect, nici viaţa în oraş nu e perfectă şi are nevoie de compromisuri, iar PIDU încearcă să împace toate aspectele. Proiectul nu e nou, a explicat arhitectul, ci a apărut în 2002, la iniţiativa privată a unor arhitecţi nemulţumiţi că nu au pe unde merge nici pe jos, nici cu bicicleta, nici cu maşina.

"Acest proiect asta încearcă să facă, să găsească căi pentru toţi cei ce trăiesc în Bucureşti şi, în final, nu poate fi decât un compromis. Cred că acest proiect este bun şi ar trebui să aveţi încredere că acesta va fi un câştig pentru Bucureşti", a concluzionat Dorin Ştefan.

La rândul său, arhitectul Mario Kuibus, parte din echipa ce a elaborat PIDU, a declarat că centrul Capitalei este al tuturor bucureştenilor, iar strategia se face pentru toţi bucureştenii, nu doar pentru locuitorii unei zone. Mai mult, în opinia lui situaţia spaţiilor verzi din Bucureşti nu e aşa cum o prezintă cei ce răspândesc cifre "panicarde".

Şi Adrian Ilie, managerul proiectului, a precizat că, deşi îşi doreşte ca lucrurile să fie în deplină concordanţă cu opiniile locuitorilor acestui oraş, "fondul discuţiei" s-a pierdut, s-a operat cu cifre false şi cu descrierea unor efecte pentru care "proiectanţii nu sunt responsabili" – precum zgomotul concertelor ce vor fi organizate în zonă sau funcţiunile spaţiilor de pe Bulevardul Unirii (terase, restaurante - n.r.).

"Mai mult, vom trece numeroase filtre instituţionale cu aceste proiecte pentru că vor fi făcute din fonduri europene, ceea ce înseamnă evaluări stricte şi profesioniste făcute de reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării şi Comisiei Europene şi prezumă îndeplinirea multor obiective precum reducerea emisiilor de carbon", a declarat Ilie.

În final proiectele au fost respinse, în pofida faptului că arhitectul şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a dat asigurări că reţelele de termoficare şi apă au fost prinse în proiect, că parte din copacii ce se vor tăia sunt copaci "compromişi" şi oricum pentru fiecare copac tăiat se vor planta în loc alţi şase, şi că PIDU ţine cont de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Pătraşcu a justificat graba cu care s-au supus votului cele 6 PUZ prin faptul că la finele lui ianuarie apare regulamentul pentru POR iar regula la finanţarea europeană este "primul venit, primul servit".

Nici argumentul unui consilier care a explicat că "nu se taie copaci, ci arbori" şi că nu e cazul să ne îngrijorăm aşa de mult pentru ei, nu a ţinut. Proiectele nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a trece, la acest lucru contribuind, probabil şi teama consilierilor de procese. Spre finele discuţiei, consilierul Victor Stan şi-a avertizat colegiii că după ce au votat contra celor ce au dorit să dea Parcul Bordei au avut o grămadă de probleme şi că nu este cazul să fie daţi din nou în judecată de asociaţii.

"Avem deja 17-18 procese iar arhitecţii nu ne pot proteja de procese!" a declarat Stan, în timp ce din sală Cristofor Dan i-a dat replica: "Să fiţi siguri că vă dăm în judecată!"