SOS Rezervaţia Naturală Snagov. Custodele Ariei Naturale Protejate trage un semnal de alarmă

Rezervaţia Naturala Snagov, loc de o frumuseţe şi biodiversitate rarisime, s-a redus de la 1147,70 hectare, cât avea în 1952, la doar 110, trage un semnal de alarmă Fundaţia Snagov, Custodele Ariei Naturale Protejate “Lacul Snagov” (ANPLS).

Reducerea cu 90% a ariei protejate de o mare şi bogată biodiversitate "coincide" cu apariţia unui surplus de 1000 ha de pădure, reiese dintr-un comunicat al Fundatiei, "surplus" de teren numi bun pentru mize imobiliare într-o zonă unde mai toţi potentaţii momentului şi-au ridicat vile impunătoare, cu pontoane şi debarcadere.

Între timp, cererile fundamentate de conservare (ale custodelui) sunt permanent respinse în timp ce custodele, care face în fapt munca voluntară în folosul statului este permanent decredibilizat. În egală măsură, autorităţile închid ochii şi la multe cazuri de abuzuri făcute de riverani (din care peste 40 au fost comunicate Gărzii de Medii), se mai precizează într-un comunicat postat pe site-ul Fundaţiei Snagov.

"Zona Snagov rămâne o zonă a excepţiilor şi extremelor. Cea mai mare densitate de oameni bogaţi şi cu dorinţa de a putea prezenta vile şi curţi care să impresioneze, la standarde internaţionale. Pe de altă parte, Zona Snagov (lac şi păduri riverane cu mult stejar) continuă să aibă un extrem de bogat patrimoniu natural (311 specii protejate şi rare, faţă de o medie de 6-12 specii – cât are o arie naturală protejată, obişnuită -", atrage atenţia custodele, arătând că autorităţile statului român par să fi greşit la stabilirea suprafeţei zonei protejate cu o diferenţă de peste 1000 ha, din care 960,70 ha, doar pădure.

"Toată lumea (ştiinţifică dar şi locuitorii din Zona Snagov) – ştie de existenţa Rezervaţiei Naturale Snagov. Şi totuşi – niciun document public (şi legal) asociat, nu a putut fi regăsit de Fundaţia Snagov în perioada 2008 - 2015). Fundaţia Snagov a reuşit abia în iulie 2015 să obţină de la Secretariatul General al Guvernului, o copie oficială a HCM 894/1952, document al cărui conţinut (dar mai ales semnificaţii) se pot corela cu foarte multe mize şi mişcări imobiliare (multe dezbătute naţional) din ultimii ani.", arată custodele.

Prin HCM 894/1952, a fost declarată ca rezervaţie complexă întreaga zonă ecologică Snagov, cu pădurile care înconjoară lacul Snagov, ca rezervaţie ce reprezintă centrul unei ecoregiuni întregi – ecoregiunea Snagov.

După Revoluţie, a apărut Legea 137 din 1995 (care a stat la baza Legii 5/2000), care prevedea prin art. 55 că "pentru conservarea unor habitate naturale, a biodiversităţii care defineşte cadrul biogeografic al ţării, precum şi a structurilor şi formaţiunilor naturale cu valoare ecologică, ştiinţifică şi peisagistică, se menţine şi se dezvoltă reţeaua naţională de arii protejate şi de monumente ale naturii.

Ariile protejate şi monumentele naturii se declară prin acte sau reglementări cu caracter normativ, inclusiv prin amenajamentele silvice; cele declarate până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează această calitate. Ariile protejate sunt evidenţiate în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii."

În realitatea, lucrurile nu s-au întâmplat aşa, cel puţin nu la Snagov:

Potrivit Fundaţiei, în 1998, o comisie a centralizat toate ariile naturale protejate. Comisia nu avea deci niciun drept ori baza să omită ori reducă ceva din ele şi tot ce avea de făcut era să întocmească nişte fişe în care să le descrie, fişe preluate ulterior în Legea 5/2000. Cu toate acestea, la Snagov s-a ajuns la reducerea rezervaţiei de la 1147,70 ha la … 100 +10=110 ha. Acestă diferenţă de doar... 90% a rămas nesesizată de o lungă suită de instituţii ale statului şi autorităţi precum APM Ilfov, Consiliul Judeţean Ilfov, Prefectura, 3 primării din zona Snagov, câteva autorităţi centrale. Acestea, deşi de regulă aveau coloane comparative anuale cu valori dar şi procente, nu au sesizat dispariţia a 1000 ha. Şi nu au devenit interesate nici după ce Fundaţia Snagov le-a trimis adrese scrise, arată Custodele.

"Greşeala” făcută prin Legea 5/2000 (corelată cu “uitarea” – omiterea HCM 894/1952), pare a se corela şi cu lipsa Fişelor de fundamentare din anul 2000 (pe la APM Ilfov) a celor 2 minuscule arii naturale înfiinţate “Pădurea Snagov” (cod 2561, de 10 ha în loc de 970,70 ha) şi “Lacul Snagov” (cod 2560, de 100 ha în loc de 180 ha) precum şi cu Hotărârea de Guvern 930 din 29.08.2002 prin care Lacul Snagov “trece” în administrarea Primăriei Snagov (cu încălcarea legii apelor), mai arată custodele.

Mai mult, Planul Urbanistic General Snagov (din 2005) care, în opinia şi cu datele pe care le-a putut obţine Fundaţia Snagov, pare să nu aibă încadrarea legală adecvată (pe parte de mediu), nu are conţinutul corespunzător de a transforma părţi din rezervaţiile ştiinţifice împădurite (din HCM 894 dar şi din evidenţele şi cunoaşterea locală) în terenuri destinate “curţi-construcţii.”

Deşi PUG-ul era valabil 5 ani (şi în 2011 trebuia reactualizat), cererile scrise ale Fundaţiei Snagov de a participa şi repune în discuţie aspectele de mediu (şi arii protejate) au fost ignorate iar PUG-ul a rămas acelaşi, an de an, primăria folosindu-se constant de “tehnica” cererii de derogare.

Situaţia existentă prezintă numeroase beneficii pentru noii proprietari de terenuri de pe malul lacului şi paguba pentru patrimoniul natural protejat. Astfel, Primăria Snagov a derulat şi derulează suite de PUZ-uri bazate pe PUG Snagov 2005, PUZ-uri în baza cărora numeroşi potentaţi şi-au construit vile în condiţii ce pun în pericol biodiversitatea din zonă.

Fundaţia Snagov mai atrage atenţia şi asupra întârzierii aprobării Planului de Management şi a Regulamentului pentru Aria Naturală Protejată Lacul Snagov, care, odată aprobat, reprezenta un semnal şi o bază concretă şi foarte practică, pentru relaţiile operaţionale cu alte autorităţi din zonă şi derulară unor demersuri directe şi concrete de încadrare legală a abuzurilor şi derulare în instanţă a neconformarilor.

În pofida reducerii sistematice şi a agresiunilor permanente la care a fost supusă, zona Snagov încă adăposteşte un uriaş patrimoniu natural, pe care cercetătorii şi autorităţile îl aveau stabilit prin legi, documentat şi monitorizat timp de peste 70 de ani, patrimoniu care merită şi trebuie protejat.

În opinia acestuia, se impun următoarele:

"Autorităţi precum ANPM, APM Ilfov, MMSC, Consiliul Judeţean Ilfov, Prefectura Ilfov, Primăriile comunelor Snagov, Gruiu, Ciolpani – să ia în considerare atât prevederile HCM 894/1952 (din punct de vedere legal), dar, mult mai important, să ia în considerare toate dovezile existente (şi în scris dar mai ales şi din teren), legat de uriaşul patrimoniu natural de protejat. Cu sau fără legislaţie. Căci, în realitate, Zona Snagov are circa 6500 hectare de pădure cu lac şi se află între ariile naturale Scroviştea (SCI şi SPA) şi Căldăruşani-Dridu (SPA). Iar biodiversitatea circulă şi este chiar mai mare în Zona Snagov, decât în aceste extremităţi.

2) Să se mute preocupările funcţionarilor şi instituţiilor de la “grijă” pentru a găsi soluţii de “intrare în legalitate” a celor cu bani (şi de regulă, cu construcţii şi distrugere a patrimoniului natural protejat), către grija pentru patrimoniul natural existent şi de conservat. Perioada tunurilor imobiliare şi a rapidelor revânzări cu marje uriaşe, trebuie reconsiderată din perspectiva legalităţii. Dar mai ales a conservaţii imediate. Cu sau fără legislaţie prealabilă. Pe bază de bun simţ, normalitate, fapte concrete şi preocupare pentru fondul problemelor şi nevoilor. Foarte diferit faţă de manipularea şi jocul scuzelor, legate de forme, din care mereu, câştigau speculatorii imobiliari şi mereu pierdea patrimoniul natural."

Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici