Bucureştenii au trecut la fapte pentru salvarea Muzeului Naţional al Literaturii Române

Câteva zeci de bucureşteni s-au strâns miercuri seara, la ora 19, în faţa Primăriei Municipiului Bucureşti, pentru a protesta faţă de neimplicarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti în salvarea Muzeului Naţional al Literaturii Române, instituţie "trezorier" al unui patrimoniu de o valoare inestimabilă pentru istoria literaturii româneşti, aflată în pericol de evacuare la data de 15 iunie.

De la Primărie, unde aleşii locali nu au dat buzna să vorbească cu protestatarii, ba dimpotrivă, le-au cerut acestora să nu staţioneze pe trotuar, bucureştenii "înarmaţi" cu bannere şi lozinci prin care cereau salvarea Muzeului, au mutat protestul pe treptele Muzeului Literaturii, reamintindu-le trecătorilor, prin demersul lor, că un popor care-şi pierde cultura - îşi pierde identitatea.

Reamintim că Muzeul Literaturii Române, ce riscă să ajungă în stradă cu tot cu patrimoniul sau de nepreţuit, administrează o colecţie de 300.000 de piese manuscrise, acte, corespondenţă, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale etc surprinzând evoluţia spiritualităţii româneşti încă din anii 1600, când literatura însemna versete bisericeşti - şi până la versurile scrise de poeţii contemporani.

Sediul muzeului a fost retrocedat în 2002 iar proprietarul, care susţine că nu i s-ar fi plătit chirie de 12 ani, cere evacuarea la 15 iunie, exceptând situaţia în care i se plăteşte un milion de euro, reprezentând contravaloarea unei chirii de 30.000 euro/lună - dublu faţă de preţul pieţei - pentru ultimii trei ani. Proprietarul se arată dispus ca, dacă i se plăteşte această sumă să mai acorde autorităţilor cel puţin jumătate de an, pentru că Muzeul să poată fi relocat într-un spaţiu corespunzător. Autoritatea care ar trebui să autorizeze (şi efectueze) plata este Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care nu se arată deloc dornic să achite aceşti bani şi nici nu a comunicat deocamdată vreo soluţie pentru deblocarea situaţiei.

Între timp, Muzeul Naţional al Literaturii funcţionează aproape lipsit de utilităţi. Pentru a grăbi evacuarea, proprietarul a oprit furnizarea gazelor şi apei şi avertizează că va opri şi curentul electric cât de curând.

Acţiunile pentru salvarea Muzeului Naţional al Literaturii Române vor continua şi în zilele următoare, protestatarii intenţionând să organizeze "o bibliotecă deschisă pe scări".

Pentru un scurt periplu printre exponatele reper pentru identitatea culturală a românilor, vă invităm să urmăriţi filmarea realizată cu sprijinul muzeografului Oana Oros, pe pagina originală Epoch Times.

***

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR) a luat şi ea poziţie în legătură cu situaţia dramatică în care se află Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

RNMR avertizează că evacuarea Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti este o problemă de siguranţă naţională şi consideră că salvarea patrimoniul administrat de muzeu ar trebui să fie considerat "prioritate zero pentru autoritatea tutelară în subordinea căreia se află instituţia.

Recunoscând dreptul tuturor proprietarilor/moştenitorilor care pot demonstra prin acte juridice că au deposedaţi abuziv de regimul comunist de reintra în posesia proprietăţilor, RNMR consideră că municipalitatea, mai exact Consiliului Local al Primăriei Municipiului Bucureşti este obligat să ofere soluţii "fezabile şi mature" pentru situaţia în care se află muzeul.

În consecinţă RNMR recomandă Consiliului Local al PMB dispunerea de urgenţă a plăţii chiriei pentru o perioadă de 3 ani din cei 12 ani restanţi, în contextul în care proprietarul actual va acţiona oricum în instanţă Primăria Capitalei pentru acoperirea despăgubirilor ce reies din neplata chiriei pentru tot acest interval de timp.

"Răspunsul Consiliului Local al Primăriei Municipiului Bucureşti la somaţia proprietarului şi la insistenţele conducerii muzeului sunt cu atât mai greu de înţeles cu cât acesta va trebui să plătească prin decizie judecătorească uşor de anticipat toate aceste despăgubiri, indiferent dacă Muzeul va mai funcţiona 6 luni de acum încolo sau nu. În plus, dacă avem o certitudine, aceasta este faptul că actualul Consiliu Local al PMB nu poate amâna inevitabilul şi anume investiţia obligatorie în salvarea acestui patrimoniu, cu multe piese de tezaur, pentru care va răspunde în faţa societăţii, a istoriei şi a justiţiei din România. Practic, soluţia de non-combat, refuzul investiţiei financiare în finalizarea acestei probleme, nu rezolvă absolut nimic, ci dimpotrivă, crează premizele culpabilizării chiar individuale a fiecărui consilier local care are datoria morală şi profesională de a veni cu soluţii pentru nevoile şi problemele comunităţii locale pentru care sunt plătiţi." afirmă reprezentanţii RNMR într-un comunicat de presă remis EPOCH TIMES.

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România le mai recomandă autorităţilor care NU şi-au făcut o prioritate din salvarea muzeului, să facă toate diligenţele pentru găsirea unui sediu potrivit pentru instituţie, sugerând cumpărarea unui sediu în locul să se complice cu chirii.

Dacă autorităţile s-ar fi trezit din timp ar fi putut identifica oportunităţi de finanţare pentru Muzeul Naţional al Literaturii din programele europene sau din Fondurile Structurale disponibile pentru exerciţiul financiar 2014-2020, însă acest lucru nu s-a întâmplat.