Bolojan, conferinţă maraton de presă. Ce spune despre Ucraina, relaţia cu SUA, plecarea fraţilor Tate şi protestele din România?

Ieşit în conferinţă de presă după consultările în vederea pregătirii poziţiei ţării noastre la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 6 martie 2025 care va viza sprijinul suplimentar pentru Ucraina, garanţiile de securitate europene şi surse de finanţare pentru nevoile europene de apărare, preşedintele interimar, Ilie Bolojan a vorbit despre poziţionarea ţării noastre în complicatul context geopolitic care s-a schimbat radical odată cu venirea la putere a lui Donald Trump.

De asemenea, Bolojan a vorbit şi despre turbulenţele prin care trece România după anularea turului 1 al alegerilor prezidenţiale.

Şeful statului a promis organizarea de alegeri corecte, a reiterat faptul că nu candidează la preşedinţie şi a explicat liniile directoare ale politicii externe româneşti în raport cu SUA, Ucraina, UE etc.

Redăm declaraţiile preşedintelui Bolojan precum şi dialogul cu presa

Vă mulţumesc că sunteţi prezenţi la această conferinţă de presă, o conferinţă pe care am considerat că trebuie să o organizăm. Se împlinesc două săptămâni de când exercit această funcţie onorantă şi, în virtutea respectului faţă de dumneavoastră şi faţă de români, consider că o comunicare periodică este o chestiune de decenţă şi de normalitate.

Acum două săptămâni, când am preluat această responsabilitate, am venit cu câteva idei. Să lucrăm pentru România, pentru ţara noastră, în această perioadă. Să păstrăm o neutralitate politică a acestei instituţii în această perioadă complicată în plan intern şi, sigur, să îi respectăm pe români, gândindu-mă că, dacă în cele trei luni, când, aşa cum ştiţi, autoritatea unui Preşedinte interimar este dată de această calitate de interimar, este cea pe care o avem, dacă nu vom putea să facem bine pentru ţara noastră, măcar să nu facem rău. Asta este ideea principală şi asta am încercat în această perioadă.

A fost o perioadă complicată pentru că, aşa cum ştiţi, energiile noastre au fost absorbite în cea mai mare parte de aspectele de politică externă şi de apărare, datorită situaţiei legate de Ucraina, deci de la graniţele noastre, dar şi datorită dialogului care are loc în prezent între Statele Unite ale Americii şi aliaţii europeni.

Vreau pentru început să le mulţumesc colegilor mei care sunt aici de faţă, pentru că au acceptat să intre în această echipă şi pe expertiza cărora mă bazez şi m-am bazat şi în această perioadă, şi le mulţumesc pentru că mi-au fost şi îmi sunt alături.

Un subiect important de politică externă şi de securitate au fost negocierile pentru Ucraina. Aşa cum ştiţi, Statele Unite au făcut o pivotare pentru a relua dialogul diplomatic cu Rusia, iar, în cadrul acestui dialog, au început şi discuţiile legate de Ucraina.

Cu toţii suntem de acord că aceste discuţii sunt un prim pas pentru o încetare a focului, dar mai ales pentru o pace durabilă, pe care ne-o dorim cu toţii şi care ar însemna linişte la graniţele noastre de Est. În această perioadă, legate de aceste negocieri, am susţinut câteva chestii de principiu. Faptul că o încetare a focului, care nu este urmată de un acord de pace, care să ofere garanţii de stabilitate şi de securitate, poate să fie doar un intermezzo pentru un nou început al conflictului, şi în condiţiile în care s-ar menţine această agresivitate a Rusiei şi în perioada următoare, Ucraina poate să fie doar prima victima, gândindu-ne la ceea ce există în Est, şi cred că, pentru noi, susţinerea unei stabilităţi în această parte de lume, atât pentru a proteja Republica Moldova, dar şi România, este o chestiune importantă.

Am susţinut în această perioadă că prezenţa la aceste negocieri a reprezentanţilor Ucrainei este un lucru necesar. Am susţinut, de asemenea, şi vom susţine că prezenţa reprezentanţilor Europei la aceste negocieri este un lucru bun, un lucru necesar, atât datorită contribuţiilor pe care ţările europene le-au avut la susţinerea apărării Ucrainei, dar şi a continentului, dar şi în ceea ce priveşte rolul din anii următori, pentru că acest conflict este un conflict, practic, la graniţele continentului nostru.

Şi aceasta, deci, a fost poziţia noastră, o poziţie principială, o poziţie care respectă principiile internaţionale şi pe această poziţie vom merge şi în perioada următoare.

În ceea ce priveşte susţinerea pentru Ucraina, în consultările care au avut loc, ne-am exprimat de principiu disponibilitatea ţării noastre de a susţine în continuare această ţară, pentru că nu este doar o susţinere a victimei în faţa agresorului, ceea ce este o chestiune de principiu, ci, în fapt, este o susţinere pentru securitatea ţării noastre, pentru că, aşa cum am spus, dacă aceste abordări ale Rusiei se vor menţine şi în perioada următoare, şi ştim ce a însemnat istoria în această parte de lume, Ucraina poate fi doar prima victima.

În consultările care au avut loc pe această temă cu partidele politice, pentru că mi s-a părut că este o chestiune de respect pentru români să purtăm un dialog, cu toate partidele, în aşa fel încât să ne ducem cu nişte poziţii care, angajând ţara noastră, nu doar pe perioada acestui interimat, ci pe termen lung, să existe o susţinere parlamentară, pentru că tot în Parlamentul României vom veni pentru deciziile care trebuie susţinute şi în perioada următoare.

Şi avem, deci, o unanimitate că toţi ne dorim că acest conflict să înceteze, toţi ne dorim o pace la graniţă, dar, în afară de abordările diferite, există o majoritate parlamentară care susţine atât din partea României, dar şi a Europei acordarea unui sprijin pentru Ucraina în această perioadă de conflict, un sprijin financiar, un sprijin militar, aşa cum se va decide foarte probabil săptămâna viitoare. Există o majoritate care susţine ca un reprezentant al Europei să participe la aceste negocieri, şi credem că este un lucru bun. Şi, deci, acestea au fost direcţiile principale legate de războiul din Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei, şi de discuţiile care au avut loc pe această temă.

A doua chestiune importantă de politică externă a fost dialogul dintre Statele Unite ale Americii şi Europa.

Noi ne-am dezvoltat în aceşti ani ca ţară pentru că, din punct de vedere extern, s-au respectat două condiţii. Am fost o ţară sigură, acest lucru fiind asigurat de scutul NATO, unde rolul Statelor Unitele ale Americii este o chestiune care nu poate fi substituită în momentul de faţă şi un rol strategic. Şi ne-am dezvoltat, putem să ne dezvoltăm şi mai bine, dar asta depinde şi de noi, pentru că am beneficiat de apartenenţa la Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat pentru noi acces la pieţe, acces la tehnologii, libera circulaţie şi, într-un moment, fonduri europene importante.

Şi faţa multor localităţi din România, o cotă importantă de infrastructură s-a schimbat datorită accesării acestor fonduri. Şi, deci, pentru noi, menţinerea acestei situaţii este o chestiune strategică şi, din punctul acesta de vedere, indiferent de suişul sau coborâşul acestui dialog, noi credem că, în continuare, lucrurile se vor stabiliza. Suntem convinşi că NATO va rămâne un scut important de protecţie nu doar în Europa, ci şi în alte părţi ale lumii şi că Statele Unite ale Americii sunt un garant al acestei stabilităţi.

Având în vedere acest dialog, am acceptat şi în discuţiile cu celelalte ţări europene ca aceste ţări să-şi asume un rol mai important în menţinerea păcii pe continentul nostru.

Ce înseamnă asta, în primul rând? Înseamnă o creştere a cheltuielilor de apărare pentru că, pe bună dreptate, a apărut această discuţie legată de faptul că contribuţia unor ţări europene, în principal, este mult prea mică faţă de protecţia pe care o au. Aşa cum ştiţi, România a avut o creştere a bugetului dedicat apărării. În 2023 am fost sub 1,5%. În 2024 am ajuns la peste 2,2%. Şi deci există un acord între forţele politice pentru a susţine această majorare a cheltuielilor de apărare şi există acest acord în aproape toate ţările din Uniunea Europeană.

În acest sens, urmărim, împreună cu Ministerul Apărării, cu Guvernul României, ca o parte din aceste cheltuieli suplimentare, dacă pot să fie îndreptate pe partea de infrastructură militară conectivă, pentru că nu doar rezolvă, să spunem, tranzitarea unor regiuni, ci susţin şi activitatea economică.

Suntem şi vom susţine dezvoltarea industriei naţionale de apărare şi cred că aici e un spaţiu bun să ne mişcăm, inclusiv prin preluarea de către Ministerul Apărării a unor entităţi care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei şi integrarea lor în această zonă.

Şi, de asemenea, există un acord prealabil pentru achiziţii integrate cu celelalte ţări europene, în aşa fel încât partea de responsabilitate a ţărilor europene să crească în structura de cheltuieli a NATO, pentru ca această parte de lume să rămână în continuare stabilă şi să existe o asumare mai mare de răspundere pe această componentă.

Acestea vor fi liniile principale pe care în zilele următoare, în întâlnirile care sunt programate, le voi susţine în numele ţării noastre şi pentru care, aşa cum v-am spus, există o susţinere parlamentară, pentru că toate aceste lucruri, într-o formă sau alta, vor trebui să aibă o aprobare în Parlament, nu doar în aceste trei luni de zile, ci şi în perioada următoare.

Sunt lucruri care definesc politicile noastre în aceste domenii pe termen lung şi, chiar dacă este o situaţie de interimat, poziţia ţării noastre, credibilitatea noastră atunci când ne angajăm, ţine de garanţia că în spatele angajamentele unei persoane sau alta există intenţii stabile, există susţinere în aşa fel încât să fim o ţară predictibilă şi o ţară care este respectată.

Un lucru important pentru a putea să ne poziţionăm corect în perioada următoare este şi ceea ce se întâmplă în plan intern.

Şi este foarte important ca în această perioadă să avem o stabilitate politică şi în primul rând o stabilitate guvernamentală. Aici nu este vorba de a susţine un guvern sau altul, o persoană sau alta, un ministru sau altul, ci pur şi simplu este o problemă de a fi stabil într-o situaţie globală care dă semne de o anumită instabilitate şi cred că este o chestiune de responsabilitate pentru toţi cei care înţelegem cum stau lucrurile pentru a susţine această chestiune. Am căutat în toată această perioadă să aliniez politica Administraţiei Prezidenţiale cu cea a Guvernului, a Ministerului de Externe şi a Ministerului Apărării, în aşa fel încât să fim convergenţi, să nu vorbim pe mai multe voci şi să fim complementari atunci când avem contacte externe, în aşa fel încât România să acţioneze unitar nu pentru o persoană, nu pentru a fi cineva într-o poză sau alta, ci pentru ţara noastră.

Un alt lucru important pe care v-am spus că l-am avut în vedere a fost respectul pentru cetăţeni şi menţinerea unei neutralităţi politice ale acestei instituţii.

Din acest punct de vedere, cred că e nevoie de consultări periodice cu partidele politice, pentru ca pe proiectele mari, pe lucrurile care transcend unei guvernări sau alteia, să avem nişte poziţii pe cât posibil comune, şi sunt convins, aşa cum am văzut în întâlnirea pe care am avut-o, că există păreri divergente, dar atunci când este vorba de interesul naţional, putem să ne adunăm în jurul acestei misiuni importante pentru ţara noastră.

O prioritate în perioada următoare este organizarea corectă a alegerilor prezidenţiale, pentru că acest lucru nu ne defineşte doar ca democraţie, ci creează premisele pentru ca toate instituţiile din statul român să devină stabile şi pentru un nou început şi pentru această instituţie, dar şi pentru ţara noastră. Şi voi face tot ce este posibil pentru ca aceste alegeri să fie organizate corect, transparent, să fie nişte alegeri libere, în aşa fel încât românii, în deplină cunoştinţă de cauză, să-şi poată exprima votul, să-şi alegă Preşedintele pe care şi-l doresc.

Vom căuta să fim transparenţi faţă de dumneavoastră, faţă de cetăţeni, şi avem cereri de la dumneavoastră legate de asigurarea transparenţei unor cheltuieli. Lucrăm la această chestiune, şi în perioada următoare veţi avea toate datele de funcţionare ale acestei instituţii, inclusiv în anii trecuţi.

De asemenea, vom organiza, aşa cum v-am spus, aceste întâlniri periodice, atunci când sunt lucruri mai importante.

Colegii vă vor răspunde la întrebări şi vom încerca să facem ca această instituţie să devină mai transparentă din toate punctele de vedere.

Şi aş încheia ceea ce am spus, urmând să vă ascult, să vă răspund la întrebări, cu un anunţ că inclusiv această zonă va fi integrată în Muzeul Cotroceni, va fi deschisă publicului, şi, din primăvară, pentru că acum vremea este neprielnică, Curtea Palatului Cotroceni, unde este biserica, va fi deschis publicului, în aşa fel încât să poată fi vizitată gratuit, fără niciun fel de problemă. E o chestiune de transparenţă şi de respect pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc, vă stau la dispoziţie pentru întrebări.

Întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Preşedinte, în urma consultărilor pe care le-aţi avut cu partidele şi în perspectiva Consiliului European la care veţi participa, aţi stabilit un mandat concret în legătură cu cât poate creşte România cheltuielile de apărare? Putem trece peste acel 2,5%? Şi în ce condiţii ar putea trimite România trupe de menţinere a păcii în Ucraina, aşa cum se discută? Am văzut că mai mulţi lideri de partide, inclusiv Premierul, au spus că acest lucru iese din discuţie.

Preşedintele Ilie Bolojan: Nu s-a stabilit un mandat imperativ pentru că ar impune nişte constrângeri şi nu ţi-ar permite să te adaptezi la discuţiile care au loc. Cred că România are deja un buget de apărare crescut. Cred că el ar putea creşte etapizat, într-un an, doi, să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creşteri sub presiune. Un lucru important pentru a asigura această creştere este faptul că s-a găsit o formulă ca această suplimentare de cheltuieli pe apărare să fie scoasă din calculul deficitului, în aşa fel încât să nu avem şi această presiune. Dar, în termen real şi pe fond, România având un deficit destul de mare, niciun guvern, cel actual şi oricine va veni, nu va putea să nu ia în calcul o reducere a cheltuielilor bugetare, în general, o accesare a fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie şi o creştere de venituri, în aşa fel încât, nu doar din punct de vedere contabil, ci şi din punct de vedere real, această creştere a bugetului pe apărare să fie, într-adevăr, suportabilă, sustenabilă, şi, în condiţiile în care o parte din aceste creşteri de bugete se reîntorc în economie sub forma unor infrastructuri conective sau portuare, de exemplu, care pot avea şi valenţe civile sau a dezvoltării industriei naţionale de apărare, va fi un lucru bun.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect legat de trupe în Ucraina, aici discuţia este prematură pentru că o astfel de discuţie pe fond poate avea loc în momentul în care nu ai o încetare a focului, nu avem nici această situaţie, ci există un acord de pace, pentru că aceste trupe ar putea fi trupe de menţinere a păcii, aşa cum avem astăzi, nu ştiu, în Bosnia, în Kosovo şi în alte părţi ale lumii, şi care funcţionează sub mandat ONU, de exemplu, sau sub alte mandate internaţionale. Şi pentru această discuţie nu a existat nici o discuţie pe fond, dar şi din poziţionarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de faţă o susţinere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă. În termeni reali, şi pentru că eu consider că este corect pentru cetăţenii României să nu îi tratăm ca pe nişte copii şi să le ascundem nişte adevăruri, eu sper şi mi-aş dori să avem un acord de pace. Cred că asta e o chestiune pe care şi o dorim cu toţi. Dar acest acord de pace, inevitabil, va avea nevoie de nişte garanţii, pentru că altfel nu va fi funcţional. Aceste garanţii, foarte probabil, vor însemna o concentrare de trupe în această parte, sau în ţările din Estul Europei, sau poate inclusiv pe teritoriul Ucrainei. Noi am putea să fim un hub, aşa cum am fost şi acum, pentru tranzitarea acestor trupe. Am putea să asigurăm prin porturile noastre, prin infrastructura noastră defluirea lor, mobilizarea lor şi aşa mai departe. Şi sigur, sunt analize care se pot face. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să încercăm să analizăm lucrurile la rece şi să vedem cum vor evolua aceste chestiuni, dar să nu creăm îngrijorări inutile şi speculaţii, pentru că într-o perioadă de tip pre-electoral, aşa cum ştiţi, toate lucrurile sunt exacerbate şi duse în nişte direcţii care nu mai înseamnă un dialog raţional.

Jurnalist: În ultimele zile, justiţia din România, după punerea sub acuzarea lui Călin Georgescu şi unora dintre apropiaţii săi, se află sub tirul opiniei publice internaţionale şi a unor apropiaţi ai Casei Albe. Aseară, Premierul Marcel Ciolacu a criticat pe ministrul de Externe pentru o reacţie pe care a dat-o MAE la unul dintre aceste comentarii şi a spus că dacă nu se va consulta cu premierul înainte să aibă astfel de reacţii, va trebui să plece. Dumneavoastră, în calitate de gestionar principal al politicii externe, cum consideraţi că ar trebui să reacţioneze România la astfel de comentarii critici la adresa justiţiei care se viralizează şi dacă împărtăşiţi opinia domnului Ciolacu că Ministerul de Externe a procedat greşit?

Preşedintele Ilie Bolojan: Aspectele care ţin de guvern le gestionează Prim-ministrul şi coaliţia de guvernare. Aceasta este realitatea. În ceea ce priveşte partea de comentarii, este o perioadă în care postările, discuţiile vin în valuri. Personal cred că, fiind o perioadă de tranziţie, de reaşezare, e bine în general că, atunci când ai o funcţie publică, să fii rezervat, să fii atent la ceea ce spui, pentru că nu vorbeşte doar o persoană, ci uneori poţi să angajezi un minister, o ţară, un guvern şi aşa mai departe. Deci, din punctul meu de vedere, aşa cum v-am spus, dacă nu poţi să faci bine, trebuie să vezi să nu faci rău.

Jurnalist: Dar, ca ansamblu, credeţi că România ar trebui să fie mai asertivă în a răspunde unor astfel de acuzaţii venite din exterior?

Preşedintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, trebuie să ne susţinem politicile naţionale. Aceste lucruri se pot susţine şi prin comunicare, şi prin postări, şi prin alte lucruri, dar trebuie să le susţinem pe fond. Intrarea în tot felul de dispute, nu ştiu dacă ne ajută la modul deschis până asta.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aşa cum se întrezăreşte, şi aţi menţionat şi dumneavoastră, Parlamentul nu e de acord cu trimiterea de trupe, de menţinere a păcii în acest moment în Ucraina. Aş vrea să vă întreb dacă există un plan sau o strategie cu privire la ce garanţii de securitate ar putea oferi România a Ucrainei, în contextul în care avem şi cea mai mare graniţă cu Ucraina şi, aşa cum aţi menţionat, modul în care se va tranşa acest război rus de agresiune va influenţa şi securitatea României.

Preşedintele Ilie Bolojan: Garanţiile de securitate, dacă se va ajunge la această situaţie, cred că ar putea fi asigurate de ţările din Europa şi garantate de către Statele Unite. Acestea sunt, într-adevăr, garanţii efective. România, dacă se va lua o decizie la nivelul Uniunii Europene, cu siguranţă, pentru că aceste garanţii sunt şi garanţiile pentru România, va trebui, într-o anumită formă, aşa cum v-am spus, să susţină acest lucru. Dar nu România asigură garanţii de securitate.

Jurnalist: Şi dacă îmi permiteţi un follow-up, aţi început discursul cu acel pivot pe care Statele Unite îl fac către Indo-Pacific. Aveţi canale de comunicare cu administraţia Trump în contextul în care se zvoneşte inclusiv despre slăbirea prezenţei americane, inclusiv pe Flancul Estic, şi, în acest context, să încercăm să concretizăm sau chiar să sporim prezenţa americană?

Preşedintele Ilie Bolojan: În fiecare zi, împreună cu colegii, căutăm să ţinem legătura cu toate zonele unde se iau decizii şi aceste decizii strategice nu afectează doar România, nu ar afecta, ci afectează întreg echilibrul din Europa. Aşa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, în afară de o reaşezare de cheltuieli pe care ţările europene sunt de acord să o preia, cea mai bună soluţie pentru această regiune, dar cred că şi pentru lume, este acest parteneriat care este asigurat de către Statele Unite şi aliaţi prin NATO şi de această colaborare între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii şi ceilalţi, celelalte democraţii care gândesc ca noi.

Jurnalist: Săptămâna trecută, domnule Preşedinte, presa internaţională a relatat pe larg despre presupuse presiuni pe care administraţia de la Casa Albă le face asupra liderilor politici de la Bucureşti în cazul fraţilor Andrew şi Tristan Tate, anchetaţi în România pentru viol în formă continuată, trafic de minore şi constituirea unui grup infracţional organizat. Chiar ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a povestit despre discuţia pe care a avut-o în marja Conferinţei de Securitate de la München cu trimisul special al lui Donald Trump, Richard Grenell, cel care i-a spus şi citez aici că „Statele Unite sunt direct interesate de soarta fraţilor Tate”. La doar câteva zile după acest moment, domnule Preşedinte, fraţii Tate reuşesc să plece din România, să părăsească teritoriul naţional, după o decizie controversată a procurorilor DIICOT. Dumneavoastră, domnule Preşedinte, potrivii Constituţiei, sunteţi cel care ar trebui să vegheze la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare autorităţilor publice, şi tot în Constituţia României avem acel principiu fundamental care ne arată că nimeni nu ar trebui să fie mai presus de lege. Întrebarea mea este dacă România a cedat în faţa presiunilor făcute de oficialii administraţiei americane şi cine ar trebui să deconteze acest moment ruşinos pentru justiţia din România? Dacă ministrul justiţiei ar trebui să fie demis, dacă şeful DIICOT ar trebui să fie demis sau ministrul de Externe ar trebui să fie demis după acest moment.

Preşedintele Ilie Bolojan: Asupra Administraţiei Prezidenţiale nu s-au făcut niciun fel de presiuni, nu a fost niciun contact pe această chestiune. Din punctul meu de vedere, ceea ce aţi prezentat legat de acea scurtă discuţie de la München, aţi interpretat-o într-o anumită formă pentru că, aşa cum am văzut, lucrurile au fost clarificate ulterior atât de domnul ministrul de externe dar şi de premier.

Şi foarte deschis: sunt de două săptămâni Preşedinte interimar al României. Vă daţi seama că acumulările în multe instituţii sunt de foarte mulţi ani şi, oricât ai fi de dedicat, oricât ai dori să rezolvi toate problemele, să asiguri buna funcţionare a tuturor instituţiilor, este imposibil să faci această chestiune în această scurtă perioadă. Din punctul meu de vedere, fiecare instituţie, inclusiv cele de justiţie, de la parchete, de la instanţe, de la Curtea Constituţională, trebuie să lucreze în condiţii normale, trebuie să-şi facă datoria şi fiecare are o răspundere instituţională pentru ceea ce face. Cu cât fiecare din aceste instituţii, de la Preşedinte şi până la cea mai mică instituţie din ţara asta, lucrează mai bine şi îi respectă pe oameni, inclusiv prin ceea ce fac, cu atâta vom fi mai credibili şi vom recâştiga încrederea românilor în instituţii şi în sistemul democratic. Deci asta este răspunsul meu.

Jurnalist: Şi dacă-mi permiteţi o întrebare de follow-up legat de chestiunile ridicate de colegi. Aş vrea să vă întreb dacă, din informaţiile care au ajuns la dumneavoastră, la Administraţia Prezidenţială, în negocierile de la Riad dintre oficialii ruşi şi americani, Moscova a cerut retragerea trupelor NATO la aliniamentul graniţelor din 1997 şi ce-ar face România într-un asemenea scenariu?

Preşedintele Ilie Bolojan: Nu există sau cel puţin nu avem astfel de informaţii şi credem că ceea ce este stabilit în momentul de faţă, faptul că NATO are acoperirea pe care o are, faptul că ţările care sunt în NATO şi au dorit să facă această lucru, este o voinţă a lor, nu le-a impus nimeni, deci nu a fost o chestiune de constrângere, trebuie să rămână un element important şi în viitor şi dacă, aşa cum am spus, a fost o ţară sigură care s-a putut dezvolta, aceasta a fost o condiţie importantă şi sper să rămână şi în perioada următoare.

Jurnalist: Având în vedere că în ultima perioadă dialogul dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost şi presărat cu presiune din partea Statelor Unite, veţi avea discuţii cu Donald Trump în perioada următoare pentru optimizarea dialogului pe termen lung?

Preşedintele Ilie Bolojan: Aşa cum este normal, România, prin toate instituţiile, lucrează cu celelalte administraţii europene, inclusiv cu cea americană, pentru a ne regla poziţiile şi cred că trebuie să faceţi o diferenţă între abordări ale unor persoane şi abordările instituţionale. Cred că cel mai important lucru sunt abordările instituţionale şi lucrăm în acest sens.

Jurnalist: În continuarea întrebării, privind trupele din România ale Statelor Unite ale Americii, veţi avea dialog cu Donald Trump privind suplimentarea lor sau retragerea lor sub o formă sau alta?

Preşedintele Ilie Bolojan: Faptul că suntem o ţară sigură este dată şi de bazele militare pe care le avem aici, la solicitarea României, şi faptul că există trupe americane, că există trupele celorlalţi aliaţi, după franceze, de exemplu, este o garanţie suplimentară pentru ţara noastră şi credem că acest lucru este un lucru bun şi şi pe această problemă există un acord politic de susţinere în continuare a bazelor militare ale NATO în România, inclusiv cu prezenţa Statelor Unite.

Jurnalist: Referitor la o eventuală şedinţă de CSAT în care să se discute anularea alegerilor, aveţi de gând să veniţi cu mai multe dovezi în acest sens faţă de fostul preşedinte? Unele care să calmeze, poate, populaţia înainte de alegerile prezidenţiale din luna mai?

Preşedintele Ilie Bolojan: Aici v-aş răspunde cu două chestiuni. Aşa cum v-am spus, aspectele de politică externă au ocupat aproape toată agenda, dar am citit întreg procesul verbal al CSAT, ca să înţeleg exact lucrurile, şi am semnat împreună cu domnul Diaconescu o solicitare către toate instituţiile, conform unui articol al acestei decizii, care cred că este public, să ne informeze cu privire la datele suplimentare pe care le au, dacă între timp au mai venit anumite chestiuni. Înţeleg că, cel puţin până acum, a venit doar o înştiinţare scurtă de la Ministerul Public, că sunt anumite dosare în lucru, dar fără să intrăm în această speţă, aşteptăm şi celelalte informaţii. Dacă vor fi elemente care sunt de natură publică, nu văd de ce nu le-am face publice. Asta este o chestiune.

Problema de fond este că Curtea Constituţională a anulat acest tur de alegeri. Aceasta este, să spunem, o problemă de fond. Această anulare s-a făcut într-un cadru constituţional, pentru că Curtea are această competenţă constituţională, a respectat dreptul constituţional şi s-a făcut pe baza datelor care au venit din CSAT, care, constatând aspecte care ţin de siguranţa naţională, a informat Curtea Constituţională şi această instituţie, veghind la desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, a luat această decizie. Deci a fost o decizie luată, aşa cum v-am spus, în cadru constituţional. Sigur, a fost una excepţională, pe care eu personal nu mi-am dorit-o şi cred că niciun român, niciun cetăţean nu şi-a dorit această situaţie, dar acest lucru este, cum să vă spun, un fapt împlinit, pe care trebuie să-l respectăm, pentru că toate deciziile Curţii trebuie respectate, nu doar cele care poate ne plac sau nu ne plac. Şi cred că ceea ce trebuie să facem este să vedem cum organizăm alegerile prezidenţiale viitoare, pentru ca astfel de situaţii să nu mai apară. Şi sigur că între dreptul constituţional şi dreptul penal sau dreptul civil sunt nişte diferenţe legate de probele fizice care se pun la bătaie. Eu nu sunt specialist în drept constituţional, dar e clar că aici sunt nişte abordări diferite. Se poate discuta despre motivaţiile care au stat la baza deciziei, despre aşa-zisele probe, despre probe. Eu am evitat pe cât posibil şi când am fost în administraţie, dar şi acum să mă apuc să fac comentarii legate de o decizie judecătorească sau alta, pentru că nu ne ajută.

Eu aş putea să fac doar un comentariu pe fond legat de starea democraţiei noastre. Este clar că atunci când ai imunitate scăzută, ca un organism, eşti vulnerabil la viruşi. Şi cred că şi democraţia noastră are o imunitate scăzută, care este generată de lipsa de încredere în instituţii, de prestaţia lumii politice, de ceea ce am livrat în aceşti ani, sigur, şi este potenţată de tot ce înseamnă online şi aşa mai departe. Şi atunci, orice dezinformare, orice chestiune care este nelalocul ei, are efecte dezastroase.

Aceasta este problema de fond la care cred că oamenii raţionali, lumea care este responsabilă, trebuie să lucreze în aşa fel încât orice fel de perturbaţie, orice fel de dezinformare sau de atac, care, chiar dacă nu respectă legea, să nu fie atât de puternic încât să genereze vicierea unui rezultat.

Jurnalist: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. În cazul în care vi se va propune acest lucru, veţi accepta să candidaţi la alegerile prezidenţiale din luna mai?

Preşedintele Ilie Bolojan: Coaliţia de Guvernare are un candidat, pe domnul Crin Antonescu, şi, aşa cum v-am spus, m-am gândit că, atunci când voi închide acest mandat de interimar, sper să las lucrurile într-o stare mai bună decât le-am găsit şi să-i pot preda Preşedintelui care va fi ales prin votul democratic al românilor această instituţie, poate şi ţara noastră, într-o stare mai bună. Dacă voi reuşi acest lucru, înseamnă că nu am trecut degeaba trei luni de zile pe această funcţie.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, mergeţi la Consiliul European pe 6 martie şi vă întâlniţi acolo şi cu Premierul Slovacei, Robert Fico. Într-un interviu de ieri a declarat, şi citez aici, că „anularea alegerilor din România este o problemă a democraţiei europene”. Veţi simţi nevoia să oferiţi clarificări suplimentare acestor voci critice care critică România pentru anularea alegerilor?

Preşedintele Ilie Bolojan: Atât în dialogurile directe, cât şi în cele instituţionale, atunci când suntem întrebaţi, ne exprimăm punctul de vedere, explicăm cum s-a ajuns în această situaţie, pentru că mi se pare că este o chestiune de normalitate. Şi în dialogul cu toţi liderii politici, şi cu dumneavoastră, aşa cum vedeţi şi acum, ne spunem un punct de vedere legat de ceea ce s-a întâmplat.

Jurnalist: În discursul dumneavoastră de la început aţi declarat că există o majoritate parlamentară care susţine acordarea unui sprijin pentru Ucraina. Vă propuneţi sau aveţi în vedere ca în mandatul dumneavoastră să faceţi publice ajutorul oferit de România pentru Ucraina? Mă refer aici în palierul militar, financiar, logistic şi umanitar.

Preşedintele Ilie Bolojan: Aceste date pot evidenţiate. Există, să spunem, două tipuri de ajutoare, cele pe care Uniunea Europeană, inclusiv ţara noastră, le-a acordat Ucrainei în această perioadă de trei ani de zile. Înţeleg că aceste ajutoare, care cea mai mare parte sau mai mult de jumătate sunt granturi, cealaltă parte sunt sub forma unor credite, depăşeşte 130 de miliarde de euro, dar acestea sunt ajutoarele Europei subliniez. Iar ţara noastră, din ceea ce ştiu, a ajutat Ucraina cu partea de hub de transport. Am permis folosirea porturilor noastre şi a infrastructurilor noastre pentru partea de export de cereale. Am participat la instruirea militarilor ucraineni. Am susţinut refugiaţii prin anumite bonificaţii care au fost date. Acestea au fost, să spunem, câteva componente importante ale sprijinului pe care ţara noastră l-a dat. Dar cred că poate fi cuantificat şi nu văd niciun fel de problemă ca datele să devină publice, pentru că din nou este o chestiune de transparenţă.

Jurnalist: Aţi putut cere ajutorul NATO pentru combaterea atacurilor hibride în campania electorală şi la alegerile care au avut loc anul trecut? Şi pentru că aţi susţinut în primele mesaje pe care le-aţi transmis după preluarea funcţiei, dar şi în discursul de astăzi că veţi organiza alegeri libere, corecte şi transparente, vreau să vă întreb dacă veţi cere aceste ajutor în perspectiva scrutinului din luna mai şi ce alte planuri aveţi contura cu atingerea acestui obiectiv?

Preşedintele Ilie Bolojan: NATO este o alianţă militară, defensivă şi nu are nicio legătură cu organizarea unor alegeri într-o ţară sau altă. Asta este prima chestiune. Cred că ceea ce trebuie să facem noi este ca fiecare instituţie din România să-şi facă datoria. Şi, dacă am constatat că sunt lucruri care nu funcţionează, dacă există în zona de online, în perioada de campanie, un fake total, care nu are nicio legătură cu realitatea şi Biroul Electoral, la sesizarea unui candidat, constată că, într-adevăr, această chestiune este total falsă, cred că trebuie să gândim mecanisme prin care să poţi să, cum să vă spun, ca acel conţinut să nu mai poată fi promovat, pentru că duce la dezinformare şi aşa mai departe. Dacă există un conţinut cu caracter explicit electoral care nu este marcat de către un candidat, deci care încalcă legislaţia electorală, legislaţia financiară, cred că trebuie să existe mecanisme pentru ca aceste lucruri să fie reglate. Şi toate instituţiile noastre, de la ANCOM, la Autoritatea Electorală Permanentă, la Biroul Electoral Central, şi aşa mai departe, toate cele care au o responsabilitate în această zonă trebuie să funcţioneze şi cred că asta trebuie să facem. Şi orice colaborare cu ţările din Uniunea Europeană, care au experimentat şi ele această situaţie, unde există legislaţie, cu Comisia Europeană, pentru a transpune directivele europene în legislaţia noastră şi a le face operaţionale, este un lucru bun. Şi cu cât se face mai repede această chestiune, cu cât cred că este mai bine.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, vorbeaţi de nevoia ca Parlamentul să ia mai multe decizii în perioada următoare, în primul rând pentru securitatea ţării noastre şi legat de ce se întâmplă în Ucraina. Credeţi că, în această notă, ar fi mai bine ca actuala coaliţie de guvernare să fie lărgită, astfel încât proiectele despre care vorbeaţi să treacă cu o majoritate mai lejeră de Parlament?

Preşedintele Ilie Bolojan: Nu am spus că trebuie să ia mai multe decizii. Orice decizii se vor lua care vor angaja România vor ajunge în Parlament. Poate se face o pace, se încetează focul şi nu trebuie să luăm nicio decizie. Ar fi perfect. Dar, sigur, pentru a lua orice fel de decizii în Parlament, ai nevoie de o anumită predictibilitate şi, cu cât o coaliţie este mai stabilă, cu cât are o pondere parlamentară mai mare, cred că sunteţi cu toţii de acord că lucrurile pot fi adoptate mai uşor, dacă nu intervine discuţiile inutile, pentru că există şi un revers al medaliei, cu cât mai multe partide sunt într-o coaliţie, cu atât deciziile se au mai greu. Această chestiune este o decizie a partidelor politice şi eu personal, în limita acestor prerogative pe care le am acum, voi susţine o stabilitate, în primul rând, guvernamentală şi apoi parlamentară, pentru că asta înseamnă că România este o ţară predictibilă, că nu riscăm să intrăm în probleme bugetare. Un lucru foarte important pentru noi este să ne menţinem echilibrele bugetare în această perioadă. Ştiţi deficitele pe care le avem şi vă rog să vă gândiţi că orice fel de perturbaţii, care înseamnă scăparea de sub control la cheltuielilor, instabilitate guvernamentală, o zonă prezidenţială de conflict sau lipsa reformelor şi accesării de bani europeni, înseamnă risc de retrogradare pentru România, şi asta înseamnă că primii care vor fi afectaţi vor fi oamenii care au credite la bănci, care au rate de plătit, care au o situaţie nu foarte bună. Şi, dacă eşti un om responsabil şi ştii datele noastre financiare, înţelegi că aceasta este o chestiune foarte importantă şi trebuie avut grijă de acest lucru.

Jurnalist: Premierul Marcel Ciolacu vorbea recent despre nevoia ca firmele româneşti să fie implicate în reconstrucţia Ucrainei după terminarea războiului. Din discuţiile pe care le-aţi avut până acum cu alţi lideri europeni. Cum credeţi că ar putea fi România implicată în reconstrucţia Ucrainei după război?

Preşedintele Ilie Bolojan: Cred că ar fi un lucru bun ca pe lângă Guvernul României să fie un mic departament în această fază pentru reconstrucţia, pentru participarea la reconstrucţia Ucrainei şi cred că România, datorită geografiei pe care o avem, pentru că suntem la graniţa cu Ucraina şi avem porturile dunărene şi cele de la Marea Neagră, va fi un hub al acestei reconstrucţii pentru că e o chestiune, aşa cum am spus, dată de geografia noastră şi trebuie să valorificăm acest lucru.

Jurnalist: Doar o lămurire, domnule Preşedinte, i-aţi răspuns colegului meu anterior la întrebarea legată de candidatură că actuala coaliţie de guvernare are un candidat. Mai am o lămurire, dacă respingeţi total şi o eventuală candidatură independentă, nu doar pe cea din partea coaliţiei.

Preşedintele Ilie Bolojan: Am încercat în toţi anii aceştia să fiu un om serios şi, dacă semnez ceva, să respect o înţelegere.

Jurnalist: Mulţumesc, şi acum întrebarea propriu-zisă. Aţi spus că vreţi să lăsaţi o instituţie şi o ţară ceva mai bune la capătul mandatului interimar. Spuneţi-mi dacă luaţi în calcul sau dacă doriţi să iniţiaţi procedurile pentru numirea unui nou şef civil la SRI şi pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională din partea Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Ilie Bolojan: Gândiţi-vă, când am venit aici, a trebuit să-i cunosc pe principalii colaboratori, pe care am şi reuşit să-i cunosc pentru că cele două săptămâni au fost de foc, dar mai am încă de făcut o tură prin instituţie ca să-i cunosc pe colegi şi să-i salut, pentru că aşa mi se pare că este respectuos.

Cred că, fiind un mandat de interimar, e bine să te concentrezi pe urgenţe, pe lucrurile pe care trebuie să le faci, iar chestiunile care ţin de viitor, dacă nu sunt imperios necesare sau urgente, trebuie lăsate pentru perioada de stabilitate. Gândiţi-vă ce ar fi însemnat ca să răscolim toată Administraţia Prezidenţială, ca să plece toţi consilierii prezidenţiali, dar, pentru trei luni de zile să aducem..., ar fi însemnată o chestiune care nu face decât să ducă această instituţie la nefuncţionalitate. În ceea ce priveşte aspectul ridicat de dumneavoastră, aici este nevoie de o înţelegere între Preşedintele României, interimar sau nu, şi o majoritate parlamentară, pentru că procedura este de aşa natură. Deci nu cred că se va întâmpla o astfel de propunere în această perioadă. Asta e punctul meu de vedere acum.

Jurnalist: Nici pentru CCR?

Preşedintele Ilie Bolojan: Pentru CCR înţeleg că perioada de propunere trece de acest mandat. Prin urmare, cred că s-ar putea face o propunere şi în acest mandat sau după. Dar, din nou, e o problemă de a lua o decizie pertinentă şi corectă pe termen lung.

Jurnalist: Şi a doua mea întrebare. Aţi spus că una din principalele preocupări este organizarea cât mai corectă, cât mai coerentă a alegerilor prezidenţiale din luna mai. Dacă ne puteţi indica două sau trei proiecte care există la momentul ăsta la vârful administraţiei româneşti, Administraţie Prezidenţială, Guvern, instituţii independente, care să garanteze o mai bună derulare a alegerilor în comparaţie cu ce s-a întâmplat în noiembrie-decembrie.

Preşedintele Ilie Bolojan: Cred că la ceea ce trebuie lucrat este zona unde s-a constatat că lucrurile n-au fost respectate şi care au dus Curtea Constituţională la această decizie. Deci cred că este important să se lucreze pe partea de reglementare explicită a părţii de online. Nu în sensul cenzurării, ca să ne înţelegem foarte bine, ci în sensul în care dacă se ia o decizie a Biroului Electoral Central, într-o speţă sau alta, ea se poate fi implementată. Pentru că, dacă nu este implementată, decizia respectivă n-are nicio fel de valoare. Deci pe această zonă există un grup de lucru şi se lucrează pe această chestiune. Cred că fiecare instituţie care supraveghează derulările de campanie trebuie să vadă ce n-a funcţionat bine şi toţi cei care au responsabilităţi în această zonă trebuie să lucreze pentru ca lucrurile să se desfăşoare în aşa fel încât la final toţi cei care sunt în competiţie să nu poată să invoce chestiuni care să ţine de fondul derulării alegerilor.

Jurnalist: Spuneaţi puţin mai devreme că toţi politicienii care vorbesc pe politică externă angajează implicit şi România în acest dialog. Acelaşi lucru cel mai probabil se aplică şi Statelor Unite ale Americii, şi au fost mai multe atacuri, putem să le numim, din partea vicepreşedintelui american J.D. Vance culminând cu faptul că anularea alegerilor din România arată că nu mai avem valori comune, Statele Unite ale Americii şi România. Aş vrea să vă întreb, în acest context, în care şi Premierul zicea că poate nu avem suficiente canale de comunicare, poate fostul Preşedinte nu a lăsat suficiente canale deschise, dacă oficialii diplomaţii din Statele Unite ale Americii români au făcut suficiente eforturi pentru a informa oficialii din administraţia Trump legat de anularea alegerilor şi în ce situaţie se află România.

Preşedintele Ilie Bolojan: Vedeţi, fiecare ne putem spune o părere despre un eveniment sau altul din ţara noastră sau din alte ţări. Eu ceea ce am spus este că, atunci când ne ducem şi purtăm o discuţie instituţională, să fim aliniaţi şi să vorbim aceeaşi limbă. Pe partea de declaraţii întotdeauna vor fi declaraţii care ţin de valori, care ţin de ideologii, care ţin de diferite date pe care te bazezi, care pot să fie exacte sau pot să fie inexacte, dar eu am discutat despre acest aspect de a ne alinia comunicarea instituţională. În ceea ce privesc aprecierile legate de România, vom avea, în perioada următoare, fiind o perioadă de campanie, aprecieri, cred, atât din plan intern, şi din extern, asupra proceselor care se desfăşoară la noi, asupra competitorilor, asupra campaniei electorale, pe care trebuie să le luăm aşa cum sunt. Eu cred că important este să facem ceea ce ţine de noi aici, fiecare. Dacă avem o răspundere instituţională, să ne facem datoria ca lucrurile să funcţioneze normal, iar competitorii să fie conştienţi că cei care decid cine va fi preşedinte sunt românii, şi eu cred că românii au înţelepciunea să voteze aşa cum trebuie pentru ţara noastră.

V-am dat o jumătate de răspuns la întrebarea dumneavoastră, spunând foarte clar că, dacă s-au anulat alegerile prezidenţiale din turul întâi pe baza unor interferenţe care au generat vicierea procesului electoral şi tot ce a însemnat încălcări de legislaţie, de finanţare şi aşa mai departe, acest lucru a avut efecte şi pentru că democraţia noastră uneori, pe anumite zone, a lăsat de dorit. Şi gândiţi-vă ce înseamnă o încredere scăzută în instituţii, pentru că asta înseamnă o componentă care trebuie să ne pună pe gânduri şi la care trebuie să lucrăm fiecare ca să o îndreptăm.

Jurnalist: Dar cu ambasadorul României din Statele Unite ale Americii, aţi vorbit în această perioadă pe acest subiect, aţi primit un raport de acolo?

Preşedintele Ilie Bolojan: Domnul ambasador a fost în ţară, am avut o întâlnire cu dânsul, am discutat ceea ce este de făcut şi, în momentul de faţă, este din nou în Statele Unite. Dar cât a fost în ţară, a discutat, înţeleg, atât la Ministerul de Externe, cât şi aici la Administraţia Prezidenţială.

Jurnalist: Şi un al doilea subiect, dacă îmi permiteţi, pentru că se vorbeşte în această perioadă de necesitatea susţinerii unui singur candidat prodemocratic în contextul alegerilor prezidenţiale. Dacă cerinţa USR, de exemplu, ar fi ca susţinerea unui candidat alături de coaliţia de guvernare să fie numele dumneavoastră, aţi accepta acest lucru?

Preşedintele Ilie Bolojan: Am răspuns la această întrebare mai înainte.

Jurnalist: N-a fost foarte clar dacă e da sau nu.

Preşedintele Ilie Bolojan: Vă mulţumesc!

Jurnalist: În ultima perioadă s-au făcut zeci de perchiziţii la persoane care sunt acuzate că au întreprins acţiuni de mercenariat pe teritoriul altor state. Şi vreau să vă citez exact din Ordonanţa de reţinere a procurorilor, care spune că „gruparea coordonată de Horaţiu Potra era pregătită atât din punct de vedere tactic, cât şi la nivel declarativ pentru generarea unor acţiuni violente cu scopul împiedicării exercitării puterii de stat de către autorităţile democratice, generând un risc iminent pentru securitatea naţională”. Aici v-aş întreba cum s-a ajuns în acest stadiu, ca o grupare paramilitară să acţioneze pe teritoriul statului român.

Preşedintele Ilie Bolojan: Nu am date din acest dosar, ca să mă apuc să fac comentarii pe fond. Ceea ce cred şi v-am spus şi mai înainte, este că fiecare instituţie trebuie să-şi facă datoria. Şi în general spun: atunci când anumite lucruri se degradează, ele nu se degradează nici într-o zonă de pe zi pe alta, ci se degradează în timp. Nu ştiu, mă gândesc, de exemplu, la droguri. Ştiţi, prima dată au început cu etnobotanicele, după care au început cu magazinele de lângă şcoli şi, aşa mai departe, lucrurile au degenerat. Cu cât în orice domeniu instituţiile statului îşi fac datoria cât mai corect şi mai în interesul legii, cu atât lucruri care pot să se complice, să degenereze, sunt evitate şi asta trebuie să facem fiecare acolo unde avem responsabilităţi.

Jurnalist: Mai mult decât atât, de-a lungul timpului au apărut foarte multe anchete de presă, prin care mercenarii români erau trimişi, de exemplu în Congo sau în ţările din Africa, mercenari care lucrau practic în sistemul de apărare din ţara noastră, în ordine publică şi apărare, atât în MApN, cât şi în MAI. Ministrul de Apărării, Angel Tîlvăr, spunea că se va face o analiză în cadrul sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională, şi v-aş întreba, în acest context, dumneavoastră, credeţi că trebuie făcută o anchetă mai amplă pentru a vedea exact dacă cei care lucrează în sistemul de apărare din ţara noastră plecau pe teritoriul altor ţări să lupte pentru alte ţări?

Preşedintele Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, fără să fiu un expert în acest domeniu, cred că, cât timp eşti angajat într-un sistem de ordine publică sau militar, trebuie să-ţi faci datoria în acest sistem. Dacă eşti în rezervă, dacă ţi-ai încheiat activitatea, nu mai poţi să interzici niciunui fost militar, de exemplu, să intre în consultanţă, să facă alte activităţi, inclusiv acest tip de activităţi, dar personal v-am spus, fără să angajez această instituţie, nu cred că este bine să fie astfel de situaţii, dacă există astfel de situaţii. Dar nu ştiu, nu am ştiinţă să fie o astfel de situaţie.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi vorbit despre acea solicitare către instituţii de a da informaţii suplimentare, dacă ele există. Ce garanţii puteţi dumneavoastră oferi că alegerile de anul acesta, alegerile prezidenţiale, vor fi libere şi democratice?

Preşedintele Ilie Bolojan: Aceste garanţii vor fi date de modul în care se va derula campania şi îşi vor asuma fiecare instituţie responsabilitatea în perioada următoare, şi de decizia de a discuta cu toate instituţiile, şi a le pune la treabă, în aşa fel încât să avem nişte alegeri corecte şi cinstite. Asta ţine, v-am spus, şi de percepţia democraţiei noastre, de pacea socială de după alegeri, şi este o chestiune foarte importantă pentru ţara noastră.

Jurnalist: Mâine urmează să efectuaţi o vizită în Republica Moldova. Cu ce mesaj mergeţi acolo?

Preşedintele Ilie Bolojan: Ca de fiecare dată, Moldova a fost o chestiune specială pentru ţara noastră, o datorie pentru noi, şi ne ducem, ca de fiecare dată, cu ideea de a-i susţine şi, sigur, de a găsi formule de colaborare în aşa fel încât şi la ei, şi la noi, lucrurile se meargă cât mai bine. Deci mergem cu ideea de parteneriat, de sprijin şi de colaborare. Aşa cum am făcut-o de fiecare dată.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, având în vedere avertizările aliaţilor NATO şi informaţiile recente apărute în presă despre implicarea unei firme ruseşti controlate de un oligarh apropiat de regimul de la Kremlin în extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, ce măsuri concrete veţi lua în calitate de şef al CSAT în perioada următoare pentru a elimina orice vulnerabilitate de securitate naţională în vederea acestei speţe?

Preşedintele Ilie Bolojan: Cred că fiecare minister, în cazul acesta Ministerul Apărării, are răspunderea derulării contractelor de lucrări cu respectarea prevederilor legale, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă şi aici este o chestiune care ţine de Ministerul Apărării, nu ţine de Administraţia Prezidenţială.

Jurnalist: Şi încă o întrebare foarte scurtă. Administraţia Trump a impus tarife comerciale, a anunţat că va impune tarife comerciale Uniunii Europene. România este un partener comercial foarte important pentru Statele Unite, industria metalurgică, industria mobilei. Cum veţi negocia şi ce măsuri veţi lua, în aşa fel încât comercianţii şi antreprenorii din România să nu fie afectaţi de aceste taxe pe care le va impune administraţia Trump şi din care vom suferi şi noi implicit?

Preşedintele Ilie Bolojan: Există într-adevăr această discuţie legată de tarifele comerciale care ar putea fi puse, subliniez, pentru anumite componente. Din punctul meu de vedere, trebuie să aşteptăm să vedem cum se concretizează această discuţie, dacă într-adevăr va fi o decizie sau nu. Credinţa mea este că Uniunea Europeană şi Statele Unite sunt şi competitori economici uneori, aceasta este realitatea, dar pe fond sunt cei mai buni aliaţi. Şi uneori, cred că trebuie să vezi atât punctele care te dezavantajează sau care te avantajează dintr-o relaţie, şi sper să se găsească o formulă în care lucrurile să meargă în continuare în condiţii în care să nu fie afectată, să spunem, relaţia dintre cele două zone. Oricum, politicile fiecărui stat de a pune anumite taxe sau nu, ţin de fiecare stat, vedeţi asta. Taxele respective pot să aibă nişte avantaje şi dezavantaje, şi deci aici este o decizie care ţine de fiecare ţară. În funcţie de ceea ce se va întâmpla, vom vedea pe ce zonă, dacă se aplică, cum se aplică şi care este efectul economic asupra anumitor ramuri de activitate. Dar asta e o chestiune ipotetică.

Jurnalist: În contextul în care veţi merge la Consiliul European, acolo trebuie să spuneţi care va fi capacitatea României de a contribui la creşterea securităţii în Europa. În România avem următoarea situaţie, dau doar trei exemple ca să scurtez. Ne-am angajat în faţa Uniunii Europene încă de acum doi ani să producem muniţie de calibru NATO, şi în faţa Armatei Române care are nevoie de această muniţie, linia de producţie nu este nici acum în funcţiune - muniţie 155 pentru România şi Ucraina. Avem a doua situaţie, singura fabrică de pulbere care ar trebui să funcţioneze în România pare blocată, construcţia ei pare blocată în instanţă. Şi avem o situaţie în care avem cel puţin încă două legi ale apărării naţionale, foarte vechi, care circulă pentru avizare la Ministere de peste două ani, legea pregătirii populaţiei pentru apărare şi legea apărării naţionale, inclusiv la ministere conduse de PNL. Vă întreb dacă aţi făcut ceva pentru urgentarea acestor proiecte sau dacă puteţi face ceva în cele două luni care v-au rămas din mandat.

Preşedintele Ilie Bolojan: Aş începe cu ultima parte a întrebării dumneavoastră. Aţi constatat că, în această săptămână, Senatul, Cameră Decizională, a adoptat cele două legi din domeniul apărării şi cred că cel puţin pentru desfăşurarea manevrelor militare pe timp de pace, dar şi pentru acoperirea aeriană, sunt două legi bune şi cred că e un efect şi al unei mobilizări transpolitice, şi aceste legi stăteau de ceva timp. Cred că şi celelalte legi trebuie analizate, trebuie pregătite în aşa fel încât să ajungă într-o procedură parlamentară şi să fie aprobate în aşa fel încât să respectăm toate condiţiile pentru că armata noastră să poată opera.

În ceea ce priveşte partea de achiziţii militare, aici într-adevăr sunt întârzieri în mai multe proceduri de achiziţii, atât datorită contestaţiilor, dar şi legislaţiei. Una din discuţiile importante care au avut loc în pregătirea Consiliului European este modificarea legislaţiei europene în materie de achiziţii militare, în aşa fel încât să existe nişte excepţii pentru ca procedurile de achiziţie să se facă mult mai rapid, altfel riscăm să fie lungite, şi, practic, tehnică militară sau lucrări, un pod, nu ştiu, o autostradă pe care avem nevoie să le vedem întârziate cu anii şi deci această chestiune este un lucru care s-a discutat şi va fi această modificare.

De asemenea, cred că orice fel de abordare în care să avem în România o industrie de apărare dintre care o parte să fie parte a unor conglomerate europene este o chestiune importantă pentru că asta ne aduce tehnologii, ne aduce capacitatea de producţie pe teritoriul ţării şi ne integrează în sistemele de producţie mari.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, o întrebare de follow-up, pentru că la finalul anului trecut aţi declarat pentru HotNews că PNL a înţeles lecţia dată de votanţi şi conducerea a demisionat. Întrebarea este ce lecţie credeţi că a înţeles, de fapt, clasa politică românească, în condiţiile în care premierul României e acelaşi, 12 miniştri ai Guvernului Ciolacu au rămas pe funcţie, un ministru s-a întors consilier la dumneavoastră, Preşedintele PNL e unul dintre foştii şi actualii miniştri ai Guvernului, iar candidatul coaliţiei la alegerile prezidenţiale e un fost preşedinte PNL, fost candidat la alegeri în urmă cu 16 ani.

Preşedintele Ilie Bolojan: Apreciez că doamna Odobescu este un profesionist şi îi mulţumesc că a acceptat să vină în echipă şi să ne susţină, cu o experienţă mare. Poţi să ai, ştiţi, o lecţie legată de persoane, să schimbi nişte persoane, ceea ce uneori este necesar, pentru că e un semnal important. Dar nu înseamnă că doar a schimba persoanele înseamnă totul. Sunt multe lucruri instituţionale pe care, dacă nu le gestionezi cu oameni competenţi, vă rog să mă credeţi că nu se întâmplă sau ies prost. Şi cred că fiecare partid politic, prin ceea ce face, îşi transpune în propunerile pe care le face, în acţiunile lui, lecţiile pe care le-a învăţat sau nu. Iar cetăţenii şi votanţii acelui partid apreciază în ce măsură fiecare partid şi-a în sfârşit aceste lecţii sau nu. Eu încerc, prin ceea ce fac, să arat că am înţeles lecţiile pe care mi le-au dat românii.

Jurnalist: Şi o întrebare închisă, dar scurtă. Dumneavoastră credeţi că Vladimir Putin este un dictator?

Preşedintele Ilie Bolojan: Cheia în care mă întrebaţi o înţeleg, cred că Rusia este un agresor şi cine crede că sistemele din Rusia sunt democratice se înşală.

Jurnalist: Domnul Preşedinte, în ultima perioadă asistăm la o creştere a tensiunilor în societate, creştere care a fost mult exacerbată de anularea alegerilor. Vedem mişcări stradale, vedem oameni care ies să protesteze. Sunteţi un mediator. Aş vrea să vă întreb ce mesaj aveţi pentru oamenii care ies în stradă nu pentru că sunt anti-NATO, nu pentru că sunt anti-UE, nu pentru că sunt pro-ruşi, ci pentru că sunt extrem de dezamăgiţi de actuala clasă politică şi nu mai cred în autorităţile române.

Preşedintele Ilie Bolojan: Am tot respectul pentru toţi românii, indiferent de modul în care au votat, atât la prezidenţiale, cât şi la parlamentare, şi consider că nu avem două sau trei Românii, ci avem o singură ţară, sigur, cu oameni care au viziuni diferite, valori diferite. Cât timp protestele, cât timp orice fel de acţiune civică se desfăşoară într-o limită a normalului, nu văd niciun fel de problemă. Important este ca acest tip de acţiune să nu degenereze şi, la urma urmei, ştiţi, întotdeauna cea mai bună formă de protest este votul, şi fiecare cetăţean va putea vota aşa cum îi dictează conştiinţa la alegerile prezidenţiale din una mai.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, am văzut cu toţii ce s-au întâmplat zilele trecute, cum unul dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale din România a fost pus sub control judiciar. Din perspectiva dumneavoastră, pentru sănătatea democraţiei româneşti, domnul Călin Georgescu ar trebui să fie învins la vot sau n-ar trebui să ajungă pe buletinul de vot pentru că a atentat la ordinea constituţională a României, aşa cum susţin procurorii?

Preşedintele Ilie Bolojan: Vă daţi seama că nu Preşedintele României validează candidaturile la alegerile locale, la cele parlamentare sau la cele prezidenţiale. Instituţiile care validează aceste candidaturi, cred că birourile electorale, sau, în acest caz, şi Curtea Constituţională, se pot pronunţa într-o asemenea speţă. Vă rog să îmi permiteţi să mă abţin legat de astfel de chestiuni, pentru că se poate interpreta ca un fel de antepronunţare într-o speţă sau alta şi, neavând competenţe în această chestiune, nu pot să fac alte comentarii mai mult de această speţă.

Jurnalist: Aş mai avea o întrebare. Sunt 1.504 copii abuzaţi în România, arată ultimul raport pe 2023. Ce le spuneţi acestor victime şi părinţilor acestor victime, care ieri dimineaţă s-au uitat la televizor sau pe reţelele sociale şi au văzut cum România le permite fraţilor Tate, acuzaţi de viol, să plece din ţară la bordul unui avion privat cu destinaţia Statelor Unite?

Preşedintele Ilie Bolojan: Cu cât acţiunile din justiţie se derulează într-o manieră care să dea încredere cetăţenilor că lucrurile se duc într-o direcţie normală, cu atât este mai bine şi cu atât oamenii au o încredere mai mare în aceste instituţii. Este evident că, atunci când se întâmplă, nu ştiu, un accident de circulaţie, cum am avut în Oradea acum câţiva ani de zile, şi au fost mitinguri de protest, sau tragedia din zona litoralului, sau alte tragedii, şi nu apar rezultate pe termen scurt, oamenii nu pot să fie niciun caz bucuroşi sau încântaţi.

Jurnalist: Vă întreb dacă vă îngrijorează sau sunteţi mulţumit de atitudinea pe care o are administraţia Trump faţă de români în momentul de faţă şi care sunt demersurile pe care le întreprinde Administraţia Prezidenţială, Ministerul de Externe, pentru a deschide o cale de comunicare cu administraţia Trump?

Preşedintele Ilie Bolojan: Lucrăm, aşa cum am răspuns şi la întrebările de mai înainte, pentru a clarifica toate aspectele, pentru a avea poziţii comune, pentru a ne corela cu partenerii noştri, iar Statele Unite sunt un partener important.

Jurnalist: Şi, dacă aveţi convingerea că nu vor mai fi anulate următoarele alegeri prezidenţiale, dacă instituţiile pe care le are România iau toate măsurile, inclusiv cele pe care le coordonaţi, dacă veţi convoca o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a vă asigura că nu vor fi interferenţe în alegeri.

Preşedintele Ilie Bolojan: Nu cred că vom mai ajunge la astfel de situaţii, nu sunt de dorit. Anularea de alegeri şi orice fel de măsură de genul acesta este o situaţie excepţională care nu trebuie sub nicio formă repetată. Şi, aşa cum v-am spus mai înainte, voi face tot ce ţine de mine pentru că aceste alegeri să se desfăşoare corect şi cinstit.

CSAT are anumite competenţe şi, ori de câte ori va fi nevoie de a analiza, de a lua nişte decizii în domeniul apărării sau a securităţii naţionale, voi convoca CSAT, nu neapărat în şedinţele ordinare, să spunem, odată pe trimestru, ci ori de câte ori va fi nevoie. Dar pentru această chestiune sper să nu mai fie nevoie de CSAT.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi spus că unul dintre scopurile mandatului dumneavoastră va fi să lăsaţi Administraţia Prezidenţială într-o formă mai bună decât aţi găsit-o. Dar spuneţi-ne, vă rog, ce aţi găsit atunci când aţi venit la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Ilie Bolojan: Deci, cred că, dacă lăsăm o instituţie mai transparentă, mai accesibilă, mai aproape de oameni, mai în contact cu toţi românii, cred că, cel puţin din acest punct de vedere al respectului faţă de cetăţeni, va fi o situaţie mult mai bună.

Jurnalist: Spuneaţi, domnule Preşedinte, mai devreme că democraţia din România are sistemul imunitar slăbit. Chiar recent, în indexul democraţiilor întocmit anual de The Economist, ţara noastră a fost retrogradată la regim hibrid. Aş vrea să vă întreb ce spune acest semnal pentru votanţii români, cum să fie interpretat în condiţiile în care li se spune pe voci diferite că nici actuala conducere a ţării nu este opţiune democratică, nici alternativa suveranistă, care mai este opţiune democratică în momentul de faţă pentru votantul român?

Preşedintele Ilie Bolojan: Da, aşa cum ştiţi, orice incident, în cazul nostru anulat de alegeri, legat de această ierarhie, sau orice fel de incident de tip bugetar, atunci când ţi se acordă un rating, influenţează calificativul. Şi pentru că s-au anulat alegeri, era evident că acest calificativ va fi influenţat. Era o chestiune clară. În ceea ce priveşte aspectele care sunt democratice în România, acest lucru îl vor hotărî românii prin votul lor. Dar cred că, în general, cei care suntem într-o competiţie electorală, cei care avem funcţii de răspundere, suntem democraţi dacă respectăm valorile constituţionale, suntem democraţi dacă, prin ceea ce ne propunem să facem, respectăm ţara noastră, şi suntem democraţi prin comportamentul pe care îl avem. Dar românii vor vota aşa cum vor dori.