Bolojan anunţă public deciziile luate în CSAT: România intră în noua cursă a înarmării
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, deciziile luate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
"În aceasta după-amiază, s-a terminat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe ordinea de zi fiind mai multe subiecte în domeniul apărării naţionale, care au fost discutate şi aprobate. Un proiect important este cel privind creşterea capacităţii de apărare a României până în anul 2030, un proiect care urmăreşte, pe de-o parte, creşterea bugetului pentru apărare, etapizat în anii următori, în aşa fel încât România să fie, alături de partenerii europeni, un contributor la apărarea Europei şi la creşterea siguranţei ţării noastre. În acest sens, ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile şi discuţiile tehnice care vor pregăti Summitul NATO din luna iunie de la Haga, din a doua jumătate a lunii, să îşi asume în numele ţării noastre creşterea etapizată a bugetului de apărare, în aşa fel încât, aşa cum am precizat, bugetul nostru să asigure o apărare consolidată a României şi a Flancului de Est", a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit şefului statului, al doilea element legat de creşterea capacităţii de apărare este accesarea creditului pus la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru ţările Uniunii Europene în vederea dotării suplimentare pe apărare. În acest sens, s-a format un grup de lucru care va fi condus de Cancelaria Prim-Ministrului şi susţinut de reprezentanţii Ministerelor Apărării şi Economiei, care va pregăti aplicaţia României pentru accesarea acestui credit.
"Este un credit avantajos, care va avea o durată de rambursare de peste 40 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani de zile, şi, în felul acesta, România îşi poate îmbunătăţi capabilităţile militare în anii următori fără să fim în situaţia în care să punem o presiune mare pe bugetul naţional", a punctat Ilie Bolojan.
De asemenea, preşedintele a atras atenţia că un al treilea element referitor la creşterea capacităţii de apărare este legat şi de realizarea acestor investiţii, într-o bună parte, prin comenzi către industria de apărare din România, atât industria publică, dar şi cea privată, în acest sens fiind mandataţi să poarte negocieri în aşa fel încât să putem realiza parteneriate pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ghidul de accesare a acestor credite stabilite de către Comisia Europeană.
"Acesta a fost un subiect important şi, pe parcursul lunii mai şi, cel mai târziu, în prima jumătate a lunii iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga, aceste aspecte vor trebui clarificate şi România va prezenta o listă de proiecte pe care le va solicita să fie finanţate prin acest program de creditare safe, asigurat de Uniunea Europeană. Un al doilea proiect de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naţionale a României, un proiect de lege care face parte din cele patru legi care au mai rămas de aprobat la începutul acestui an în aşa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislaţia adusă la zi şi să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-şi desfăşoare pregătirile, să poată să-şi facă manevrele militare integrat cu aliaţii noştri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situaţie", a continuat Ilie Bolojan.
Şeful statului a subliniat că două dintre legi au fost deja votate de Parlament, au fost contestate la Curtea Constituţională, dar contestaţia a fost respinsă, şi în cursul lunii mai vor fi promulgate, iar avizarea acestei legi permite introducerea ei în procedura parlamentară şi speră ca până la finalul lunii mai şi această lege să fie aprobată de către Parlamentul României.
"Cea de-a patra lege este în fază de analiză la Guvern şi, la finalul lunii mai, şi aceasta ar urma să intre în avizare la CSAT şi apoi în procedura parlamentară, sperând că în luna iunie toate cele patru legi vor fi promulgate, şi întreg pachetul de legi, care, aşa cum am spus, aduce la zi toată legislaţia în domeniul apărării şi permite Armatei României să se pregătească corespunzător, să fie în vigoare şi aceste aspecte legislative să fie rezolvate. Un al treilea subiect important a fost actualizarea planului naţional privind mobilitatea militară. Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar şi mobilitatea militară. Şi a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, şi cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în aşa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori", a afirmat Ilie Bolojan.
Preşedintele a arătat că un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcţia Nord-Sud, pe direcţia România-Balcani, şi, în acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de faţă în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară.
"Un al patrulea proiect important de pe ordinea de zi a fost acordul de principiu pentru ca finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România să fie considerat un proiect de siguranţă naţională. De ce am susţinut această decizie: încă de dinainte de 1989 avem în lucru mai multe hidrocentrale care sunt realizate în proporţii de la 60% până la 90% şi care nu sunt finalizate nici în prezent din cauza unor aspecte birocratice, unor procese care sunt pe rol, unor lipse de avize de mediu, de scoatere din fond forestier şi aşa mai departe", a adăugat Ilie Bolojan.
Liderul de la Cotroceni a atras atenţia că, în condiţiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creşterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată şi o energie constantă şi sigură care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creşterea producţiei de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independentă energetică a României, înseamnă o siguranţă pentru ţara noastră şi înseamnă foarte probabil condiţii mai bune, ceea ce înseamnă un preţ mai mic al energiei, înseamnă mai puţine întreruperi şi înseamnă deci o competitivitate mai bună a economiei naţionale, şi CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranţă naţională.
"Ca urmare, proiectul urmează să intre în circuitul de avizare şi, în condiţiile în care se va ajunge, estimăm în luna mai, la o formă finală, urmează să intre în procedura parlamentară, în aşa fel încât, odată cu aprobarea lui, să putem reîncepe într-un termen cât mai scurt lucrările de finalizare acestor hidrocentrale, în aşa fel încât, în doi ani, maximum în trei ani de zile, cele zece hidrocentrale care sunt în stadii foarte avansate de lucrări, dar care nu pot fi terminate din aceste motive, să poată să intre în producţie şi să putem să avem un mix energetic mai bun. Acestea au fost principalele elemente care au fost aprobate şi discutate în şedinţa CSAT de astăzi", a conchis Ilie Bolojan.
