Bilanţul DNA. Iohannis, nemulţumit de Parlament şi de ANAF

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut un discurs cu ocazia prezentării bilanţului DNA pe anul 2015. Prin prezenţa sa la eveniment, şeful statului susţine că vrea să dea un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupţie, pentru întărirea statului de drept şi a independenţei justiţiei.
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis (Florin Chirila/Epoch Times)

"În primul rând vă felicit pentru bilanţul activităţii din anul 2015! De la an la an, activitatea DNA a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate şi complexitatea lor, precum şi prin hotărârile definitive de confiscare şi recuperare a unor bunuri provenite din infracţiuni. Sunteţi un model de instituţie funcţională şi aţi creat un standard de performanţă", şi-a început discursul preşedintele Klaus Iohannis.

Prin activitatea sa, DNA a reuşit, în opinia lui Iohannis, să câştige aprecierea cetăţenilor României, care îşi doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o ţară fără corupţie, în care instituţiile, cei aleşi să îi reprezinte şi cei care îndeplinesc funcţii publice sunt realmente în serviciul oamenilor.

"Rezultatele obţinute de dumneavoastră în lupta anticorupţie, apreciate şi dincolo de graniţele României, sunt o garanţie că procesul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept în România se află pe drumul cel bun. Am convingerea că vom reuşi să fim din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege şi să ne aliniem practicilor consacrate în statele cu democraţii consolidate, care pun cetăţeanul în centrul oricărei politici publice", a continuat Iohannis.

În acelaşi timp, şeful statului a ţinut să atragă atenţia asupra menţinerii stabilităţii cadrului legislativ şi a faptului că s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupţie, cum ar fi amnistia şi graţierea, sau modificări intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedură penală.

"Încuviinţarea de către Parlament a cererilor justiţiei rămâne însă un capitol cu restanţe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupţie. O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă.

Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acţiune coerentă din partea autorităţilor şi că trebuie operaţionalizate cu adevărat instituţiile cu atribuţii, care să recupereze prejudiciile", a subliniat Iohannis.

Pe parcursul anului trecut, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcţii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată, potrivit lui Iohannis, că flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră.

"De aceea, lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate. În paralel, cred că este necesară dezvoltarea unor politici publice şi a unei legislaţii care să pună accent şi pe educarea cetăţenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale corupţiei de orice fel, precum şi pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie.

Pentru o schimbare durabilă în societatea românească, am convingerea că pe lângă caracterul judiciar şi punitiv, lupta anticorupţie trebuie să capete şi o componentă educativă. De altfel, Strategia anticorupţie pentru perioada 2016-2020, care se află în lucru la Ministerul Justiţiei, urmează să pună accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticorupţie, ci şi pe tratarea incidentelor de integritate ca eşecuri de management al instituţiilor publice, insistând asupra importanţei analizei post-incident şi asupra măsurilor de prevenţie", a adăugat preşedintele.

Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetăţeni, dar şi remarcate în plan extern. Bilanţul pe 2015 este o nouă dovadă în acest sens.

"Dar, dincolo de dosare şi condamnări, activitatea DNA are şi un alt efect, care se resimte deja şi se va resimţi pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalităţi şi practici, să schimbe modul de funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice şi chiar a elitei politice şi administrative.

Legea este aceeaşi pentru toţi, respectarea ei nu este opţională, iar corupţia este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie şi pot să devină realitate. O societate care se clădeşte pe un asemenea fundament are mai multe şanse de dezvoltare şi de prosperitate", a punctat şeful staului.

Ca preşedinte al României, Iohannis susţine că DNA va găsi în el un partener în activitatea sa şi în aplicarea acestor principii. "Am convingerea că veţi continua eforturile pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România, astfel încât cetăţenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură şi dreaptă".