Big Brother revine în forţă. Senatul a adoptat proiectul mediat de Iohannis

Plenul Senatului a adoptat, luni, un proiect legislativ marca Big Brother, mai concret, modificări la Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, relatează stiripesurse.ro.

Mediat de preşedintele Iohannis, acest proiect de lege a stârnit numeroase critici din partea societăţii civile, care a acuzat lipsa unor dezbateri publice reale anterior redactării acestei legi şi faptul că noul proiect de act normativ, spre deosebire de cel anterior, declarat neconstituţional de CCR, prelungeşte perioada pentru reţinerea datelor de la 6 luni la trei ani. Mai multe informaţii pe acest subiect, puteţi accesa aici

Ce conţine noua Legea "Big Brother"

"Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării. Prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării", se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament.

Accesul la date al autorităţilor se realizează "la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal".

Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.

Proiectul de lege mai prevede că "datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atâta timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la dată solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată".

În draftul trimis de Iohannis grupurilor parlamentare se preciza că "instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive".

Proiectul merge la Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.