Diplomaţia occidentală, 'incultă şi superficială', exacerbează situaţia din Ucraina (site britanic)
Diplomaţia occidentală, 'incultă şi superficială', este cea care exacerbează situaţia din Ucraina. Mai rău, ea plasează Rusia în defensivă, fapt care, în opinia site-ului britanic de analiză Spiked, ar avea consecinţe imprevizibile.
Se spune că guvernele occidentale au fost luate prin surprindere de viteza cu care s-au desfăşurat evenimentele din Ucraina. Nu este de mirare. Surpriza responsabililor occidentali şi a observatorilor lor, în special în faţa evoluţiei rapide a conflictului din Crimeea, ilustrează incultura lor geopolitică şi superficialitatea diplomaţiei occidentale moderne. Oricine are minime cunoştinţe despre istoria şi poziţia geopolitică a Rusiei înţelege că ceea ce se întâmplă în Crimeea are tot atâta importanţă pentru Moscova ca şi evenimentele din oraşe ale Rusiei, precum Rostov sau Volgograd, notează Spiked, într-un comentariu preluat de Courrier International.
Este greu să le reproşezi celor care urmăresc mass-media occidentale că văd în Rusia o putere tentaculară, agresivă şi expansionistă, gata cu cea mai mică ocazie să purceadă la recucerirea ţării vecine. Cu toate acestea, în realitate şi în pofida poziţiilor naţionaliste adoptate cu această ocazie de Vladimir Putin, Rusia a devenit o putere de statu quo, în defensivă.
După destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia şi-a văzut puterea şi influenţa înregistrând un declin accentuat. Moscova se străduieşte să-şi menţină influenţa în Caucaz, pomenindu-se confruntată cu o mişcare islamistă mult mai redutabilă decât oricare dintre cele care ameninţă direct societăţile occidentale. Iar în Vest, Rusia se simte ameninţată de presiunea politică şi culturală exercitată de Europa. Într-un atare context, se poate înţelege de ce o parte destul de importantă a elitei ruse are sentimentul că în joc este chiar integritatea naţiunii lor.
Cea mai mare reuşită a diplomaţiei occidentale în Ucraina - şi în particular a diplomaţiei Uniunii Europene (UE) - a fost cea de a fi împins şi mai mult Rusia în defensivă. Intervenţia Moscovei în Crimeea se explică, cel puţin în parte, ca o reacţie la ceea ce ruşii consideră o ingerinţă străină în Ucraina.
Organizaţiile non-guvernamentale şi guvernele occidentale nu încetează să denunţe intruziunea rusă în problemele ucrainene. Cu toate acestea, Rusia este departe de a fi singurul intrus în această ţară, consideră site-ul britanic, subliniind că UE şi SUA au acordat un sprijin debordant mişcării de opoziţie din Kiev. Un număr impresionat de responsabili politici occidentali, printre care şi ministrul de externe al Germaniei, s-au deplasat în capitala ucraineană pentru a-şi afişa solidaritatea cu manifestanţii. Oare ce este aceasta dacă nu intruziune în problemele ucrainene? Imaginaţi-vi-l pe Vladimir Putin venind la Londra pentru a-şi exprima sprijinul faţă de mişcarea Occupy sau faţă de revoltaţi: aţi fi scandalizaţi de o ingerinţă atât de grosieră în problemele interne ale unui stat suveran, îşi exprimă convingerea Spiked.
Diplomaţii occidentali par să fi uitat de propria lor implicare în actuala criză din Ucraina. Atunci când au încurajat mişcarea de opoziţie să dea jos guvernul lui Ianukovici, ei nu s-au gândit nicio secundă la consecinţele pe care o astfel de schimbare ar putea să o aibă asupra situaţiei interne atât din Ucraina, cât şi din Rusia. Ei nu au anticipat mai ales riscul ca un conflict politic să degenereze într-un conflict etnic între Ucraina de Vest şi cea de Est. La fel cum nu au luat în considerare nici posibila cristalizare a unui conflict politic intern din Ucraina într-unul extern, între Rusia şi Ucraina.
Potrivit site-ului britanic de analize, această 'intervenţie ineptă' a occidentalilor în Ucraina se înscrie într-o serie de dezastruoase tentative de schimbare a puterii politice, iniţiate în ultimii ani şi cel mai recent în Libia şi Siria. În toate aceste operaţiuni, intruziunea occidentală a avut de fiecare dată drept consecinţă internaţionalizarea şi intensificarea conflictelor iniţial relativ restrânse, care au sfârşit prin a ameninţa cu destabilizarea unor regiuni întregi.
Însă, un lucru este cert: Crimeea nu este Siria, iar Rusia este o putere militară ce nu suportă comparaţie cu cea a Libiei lui Gaddafi. Oricine pretinde să-i dea lecţii Rusiei trebuie să ştie că 'se joacă cu focul', conchide site-ul britanic.
